Ce este adicţia sau dependenţa?

Spre surprinderea mea, zilele trecute vorbeam cu cineva, destul de bine pregătit dealtfel şi am avut surpriza să aflu că nu ştie ce înseamnă adicţie…

Cuvântul „adicţie” este preluat din engleză şi semnifică a depinde de ceva, a nu putea sta fără…acel ceva poate fi alcool, ţigări, calculator, TV şi lista este foarte lungă…mai nou se vorbeşte chiar de dependenţa de socializare (vezi facebook!) – iată şi reversul medaliei, în sensul că socializarea de un anumit gen poate deveni o problemă în timp.

Codependenţa reprezintă dependenţa de altcineva, de o altă persoană de cele mai multe ori rudă apropiată, iubit(ă), uneori chiar prieten sau cineva din anturaj. Aceasta se poate recunoaşte în neputinţa de a lua decizii singur, de a avea voinţă proprie şi de aţi asuma hotarâri. Codependenţa este strâns legată de imaginea de sine şi de lipsa de încredere în propriile forţe. Codependenţa poate merge până acolo încât să imbrace  aspectul iubirii-iubirea dependentă. Apare cel mai adesea atunci când doi indivizi care au fost împreună se despart, iar unul dintre ei rămâne „agăţat” în această fostă relaţie, se recunoşte în expresii de genul „nu pot trăi fără tine…viaţa nu mai are rost….dacă eu te iubesc, tu de ce nu mă iubeşti?…”

Cum se recunoşte o adicţie? Este forte simplu! Atunci cand acel ceva (alcool, ţigări, internet, jocuri pe calculator, Facebook…) devine aşa o necesitate încăt dacă nu există, nu il ai acum şi aici, te tulbură, te enervează, îţi perturbă activitatea, viaţa ta şi, implicit şi pe a celorlaţi din jur.

Cum se recunoaşte gravitatea adicţiei? Cu cât aloci mai mult timp, bani, interes în detrimentul activităţilor şi persoanelor de care ar trebui să te ocupi în mod constant sau programat cu atât situaţia devine mai problematică.

Cine este afectat? La prima vedere s-ar putea spune că ţine cumva de opţiunea personală (ar suna cam „ma priveşte cat beau…. cât fumez…cât stau pe net…cât ma joc…ma uit la filme…pierd timpul cu prietenii etc”). Sunt afectate atât viaţa personală cât şi sănătatea fizică şi psihică (boli organice cum ar fi ciroza, diabetul, demenţa pt. alcoolici; afecţiuni ale plamanilor, danturii la fumători, tulburări psihice gen nevroze, depresii, tulburări de personalitate, inadaptare şi multe altele ). Ceea ce este mai trist este că în acest joc sunt prinşi toţi cei apropiaţi, familie, prieteni, colegi de servici şi pe parcurs ce se agravează devine o problemă cu implicaţii sociale. Rudele şi prietenii suferă de multe ori într-o măsură mult mai mare decât cel afectat şi din cauza neputinţei de a-l ajuta.

Care este cauza? Ar fi prea simplu să spunem lipsa de voinţă pentru că nu am spune nimic de fapt. Adicţia vorbeşte de fapt de un stress interior, de dorinţa de te refugia în ceva, de lipsa de libertate şi teama de libertate (eşti liber atunci când datorită propriei voinţe poţi să hotărăşti singur şi să pui în aplicare ceea ce ai hotărât cu tine, este cumva „eu pot să fac ce îmi propun, sunt propriul meu stăpân!”) Un alt aspect este cel de natură genetică şi care nu este încă elucidat cum este în cazul alcoolemiei. Toate adicţiile se instaleză (spun cele mai noi studii în psihiatrie) pe anumite structuri psihice cu fond depresiv. Se cunoaşte faptul că serotonina (hormonul fericirii) sau mai bine spus diminuarea cantităţii ei în organism ar fi cauza apariţiei depresiei. Nivelul de serotonină din organism scade direct proporţional cu numărul de frustrări, de nemulţumiri şi creşte evident cu cât suntem mai mulţumiţi de ceea ce facem, de ceea ce suntem. Explicaţia este forte simplă, oragnismul uman este miraculos în sine- un sistem foarte bine organizat care tinde către perfecţiune, stabilitate şi echilibru astfel că atunci când datorită frustrărilor şi nemulţumirilor scade nivelul de serotonină trimite un mesaj creierului „fă ceva ca să te simţi bine!” Atunci este momentul cheie când individul recurge la acel „ceva” ….Ţigările de exemplu, sunt un excitant psihic.

Ce se poate face? E o vorbă care spune, calea de mijloc e de aur, calea echilibrului în toate. Excesul! Acesta trebuie evitat. Fă-ţi bucurii zilnic, savurează un pahar de vin, deschide-te când te întâlneşti cu alţi oameni şi bucură-te de aceste întrevederi, joacă-te pe net dacă îţi place – din când în când, priveşte cu seninătate viaţa şi accept-o cu bune şi cu mai puţin bune, întorce-te către ceilalţi şi către tine şi mai ales… şi mai ales nu uita cuvintele  cheie Încredere! şi Iubire!

Anunțuri

3 comentarii

  1. Daca citesti carti zilnic inseamna ca suferi de adictie? Sau: daca folosesti aspiratorul zilnic, inseamna ca suferi de adictie? Pot continua cu exemple , dar hai sa fim seriosi. Adica, orice lucru bun in viata e fie imoral, fie ilegal ori ingrasa! Adictia , ca si atacul de panica sunt inventate.

  2. analiza adictiei sau a depedentei cum este cunoscut este foarte buna ,aproape complexa ,ce pot sa mai adaug este faptul ca daca esti obligat sa scapi de ea iti trebuie foarte multa vointa.,ptr ca se intelege ,noi ajungem dependenti de ceva de cineva ,ptr ca vrem.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s