Copilul meu suferă de ADHD?

ADHD-ul (tulburare de tip hiperactiv cu deficit de atenţie) este cea mai comună tulburare de dezvoltare neurocomportamentală care se instalează în timpul copilariei, însă şi adulţii pot fii afectaţi.

Specific individului cu ADHD este faptul că îi este foarte dificl să se concentreze şi să facă ceva fără să fie distras, are mari dificultăţi în a controla ceea ce spune şi ceea ce face. Comparativ cu o persoană care nu suferă de ADHD, este mai puţin capabil să-şi controleze cantitatea de activitate fizică necesară unei anumite situaţii; este mai impulsivă şi mai agitată. Diagnosticarea este destul de dificilă deoarece copilăria în sine este zgomotoasă şi agitată. Mulţi copii, în special cei foarte mici, sunt neatenţi şi neliniştiţi fără să fie afectaţi de ADHD.

Semnele generale ale ADHD-ului la copii sunt: copilul este agitat, hiperactiv, neliniştit, vorbeşte în continuu şi obişnuieşte să îi întrerupă pe ceilalţi, este neatent şi nu se poate concentra prea mult pe anumite sarcini, îi este greu să îşi aştepte rândul la joacă şi în conversaţii, să stea la rând. Aşa cum am spus şi mai sus, aceste semne pot fi observate frecvent la copii şi asta nu înseamnă că este afectat de ADHD. Se poate  vorbi de o afecţiune atunci când aceste semne devin semnificativ mai pronunţate la un copil comparativ cu alt copil de aceeaşi vârstă, şi când el are un comportament care îi subminează viaţa socială şi şcoala.

Deşi s-au făcut nenumărate studii, încă nu se ştie care sunt cauzele ADHD-ului. Se ştie că  apare cu o frecvenţă mult mai mare la băieţi decât la fete şi că persoanele cu risc crescut să dezvolte ADHD au rude care suferă sau au suferit de ADHD, având un caracter ereditar. Unele studii au arătat că aditivii alimentari şi în special unii coloranţi alimentari, pot avea efecte adverse asupra activităţii şi atenţiei la copii. Cercetătorii arată că un consum de ţigări, alcool sau droguri în timpul sarcinii măreşte riscul îmbolnăvirii cu ADHD.

Ceea ce mi se pare foarte important de reţinut este faptul că  dacă se adoptă un regim echilibrat de viaţă, un program terapeutic psiho-pedagogic şi medicamentos (numai daca este cazul – în momentele de excitabilitate crescută) evoluţia afecţiunii, în cele mai multe dintre cazuri, este spre vindecare astfel că la vârsta adolescenţei sau cel mai târziu a maturităţii individul este sănătos.

Anunțuri

364 de comentarii

  1. Bună ziua! Am un băiețel de 4 ani (îi împlinește pe 3octombrie)de mic a fost mai nervos,agitat,posesiv.
    Mă îngrijorează faptul că merge la grădiniță zilnic suntem grupa mijlocie nu desenează doar mazgaleste,parcă nu înțelege ce înseamnă spune doamna.Nu și a întâmplat doar odată sau doar cu o fisa.Poeziile le învață acasă dar la grădiniță nu vrea să spună. Ce sa fac?Țin sa precizez că a luat cortizon deoarece a favut Bronsite Bronsolite fost logoped ,am fost chiar și la neurolog și doamna doctorăspuns mi a spus ca este întârziat din cauza parintilor (adică a noastră ca nu ne am ocupat de el) ne a fost prescris Tonotil daca scriu corect .Mulțumesc

    • Dragă Anca, uită-te mai cu atenție! Ți-am răspuns încă de la începutul lunii februarie.
      Iar în altă ordine de idei, eu fac această activitate benevol, adică gratis, în limita timpului meu disponibil.
      După cum poate ai observat există un cont de donații, nu un cont de contravaloare servicii.
      După ce citești răspunsul meu, scrie-mi dacă crezi că te mai pot ajuta cu ceva.
      Cu bine!

    • Buna seara!
      Spune-mi, ai observat ceva diferențe de când ia tratamentul acesta în comportamentul lui?
      Înțeleg că nu este un copil foarte afectuos, tu ce fel de fire ai? dar tatăl lui? Te întreb pentru că mă gândesc să nu fie un profil psihologic de un anume tip.
      Din septembrie ați făcut pauză de tratament? Un psiholog l-a evaluat?
      care este atmosfera din casă?

      • Bună din nou, tratamentul îl ia din septembrie 2016, și la început am observat niște diferente uluitoare, însă, cel mai mult, am pus seama, pt aceste schimbări cu faptul că am schimbat școala, iar la noua învățătoare, nu i-am spus că fiul meu este diagnosticat cu ADHD, deoarece n-am vrut sa fie din nou, marginalizat pe seama asta, atât de ea, cât și de colegii sai, că la școala precedenta..Fapt, pt care nici n-am fost! A mai avut unele ieșiri, însă prea puține…De când suntem la această psihiatra, asta, de dinainte cu câteva luni, de începerea acestui tratament, cum dansa, nu lucrează cu un psiholog, nu am mai consultat unul, deoarece puteam face asta, doar dacă ne mutam la un alt psihiatru, iar noi, nu am dorit asta, ținând cont, de faptul că fiul meu, în sfârșit, de simțea în largul lui, cu această psihiatra, iar din păcate, noi nu am dispus și nu dispunem financiar, încât să plătim 50/ora, una…asa că nu, nu a mai consultat un psiholog fiul meu, de peste 1 an, de la penultimul psihiatru, la care nu am fost de acord, cu tratamentul respectiv, in acea perioada… legat de firea mea, eu sunt, o persoana afectuoasă, atât verbal cât și practic, soțul meu, nu prea, poate aici, de aseamănă fiul meu, intr-un fel, cu el, desi pe fiul meu nu îl deranjează că pe soțul meu, sa ii areti constant că ești afectuoasa cu el, din contră, ii place, doar lui, nu îi place la rândul lui, sa fie cu noi..Nu am făcut pauză de tratament, însă menționez că l-am evaluat un psiholog la începutul tratamentului, și atât, de atunci, niciunul, și acest psiholog, care le-a consultat doar o data, (față de cel precedent la care mergeam de 2 ori pe luna, și care i-a făcut mai multe teste de față cu mine, și mi-a spus, că are un IQ, peste medie, in avans cu 2 ani, față de câți ani avea) punand-ui, doar câteva întrebări retorice, a spus că are un IQ mediu, și este așa cum trebuie să fie un copil de vârsta lui. Desi, noua învățătoare, l-a înscris pe Răzvan, la concursurile naționale de matematică și română, unde numai FB a luat, inclusiv în carnet, are doar FB, nici măcar un B…In fine, iar atmosfera din casă este bună, nici rea, nici foarte bună, nu as ști, cum sa v-o descriu, avem multe zile bune, dar și cateva nu așa bune, când cauzele financiare își cam spun cuvântul…Și atunci, ne e mai greu și suntem mai stresați, însă nu așa de mult, încât să ne descărcăm pe copii, sau stiu eu.. sper că v-am spus mai multe date concrete, care sa v-ajute să îmi spuneți cum as putea s-o scot la capăt cu el? Cum sa procedez atunci când nu înțelege să nu mai vorbească urat, cu sora lui, sau cu noi, și să nu o mai împingă/lovească..? Dacă mai aveți nevoie și de alte date, va stau la dispoziție, mulțumesc!

  2. Bună seara, am și eu un băiat, în vârstă de 8 ani, diagnosticat de 3 psihiatrii cu ADHD, la început nu am fost de acord cu nici un fel de tratament, dar în cele din urmă, epuizand orice încercare de a face sa fie totul bine, și fiind marginalizat de invatatoare/școală, am ajuns la concluzia, că nu avem de ales, așa că, din luna septembrie 2016, urmam un tratament cu Timonil: 1 pastila de 150 mg, dimineața, 2 pastile Mg cu Vitamina B6 (la acestea nu le mai cunosc concentrația) și o pastila de Strattera de 18 mg, seara. La început, totul a funcționat minunat, l-am mutat și de la școală, la noua școală s-a adaptat foarte bine, la învățătură e printre primii din clasă, însă: este foarte impulsiv, agresiv și puțin obraznivlc. Astfel că, in momentul in care nu i de face pe plac, nu mai ai cu cine discuta, indiferent de soluțiile pe care le-am aplicat, ba mai mult, inafara de cuvintele: „Lasa-ma-n pace, reao ce esti, pleacă, dispari și mincinoasă”, rareori mai aud, cel mult un ‘esti foarte buna, mami”, dar un „te iubesc”, de la sine spus, de când a avut cred că, 3 ani, nu am mai auzit. Am uitat sa menționez că mai are și o soră în vârstă de 3 ani, și chiar daca ea, merge sa-l întrebe doar „ce face”, instant auzi un, „Lasa-ma-n pace!! Pleacă de-aici!” Dacă îl întreb de ce ar comporta astfel cu noi toți, spune că nu știe și că nu-i pasă. Menționez și de faptul că mai practica înot (dacă contează). Va rog mult, ajutati-ma sa înțeleg de ce se comporta astfel, și ce putem face noi că părinți, sa-l înțelegem și să treacă peste aceasta stare. La psiholog am fost doar cu al 2-lea psihiatru, aceasta a spus că învățătoarea are anumite probleme (după ce a discutat și cu aceasta fată in fata), a spus, ca, intr-un ar copilul meu de poate să aibă acest ADHD, însă învățătoarea, practicând pt prima data, acest post, a făcut presiuni prea mult asupra copiilor, iar in momentul in care psihiatra a stabilit că trebuie să urmeze fiul meu, un tratament, noi, ca părinți, nefiind de acord, nici psihologul respectiv nu ne-a mai putu primi, deoarece lucrau împreună. Iar noua psihiatra pe care o avem, nu are psiholog, deoarece spune că sunt prea multi copii cu probleme și prea puține fonduri, fapt pt care, un copil, dacă ajunge să aibă cu psihologul respectiv 2 ședințe pe luna, ceea ce e mult prea puțin, a spus ea, fiind necesare cam 2-3 ședințe/săptămână, că să poți schimba ceva in comportamentul copilului, fapt pt care, după cum am spus, cu a 2-a psihiatra, nu am mai consultat și un psiholog. Sper cu desăvârșire sa-mi spuneți ce greșim noi că părinți cu el, ce îl determina pe el, sa se comporte astfel, și cum putem rezolva această problemă?! Va mulțumesc mult! O seară plăcută!

    • Buna!
      Mi-ai dat mai mult detalii tehnice și nu mi-ai spus aproape nimic despre copil sau despre voi, părinții lui…
      Am nevoie de date concrete despre el, când a vorbit, cum l-ai născut, ce ale probleme de sănătate a avut, cin se ocupă de el, care este relația voastră cu el, cum se joacă….etc
      Aștept date mai multe și am să încerc să vă ajut 🙂
      Cu bine!

      • Bună seara, pe fiul meu, îl cheamă Răzvan, l-am născut la vârsta de 20 de ani, (înainte cu 1 an de absolvirea liceului) pe 10.09.2008, pe cale naturală, însă nașterea a fost una pelviana, având 3400 gr, nu mai știu ce nota a primit, a înghițit lichid amniotic și respira foarte repede, fapt pt care medicii l-au ținut 3 zile în incubator și 2 sub supraveghere medicala, după ce l-au scos, însă înainte de externare a făcut icter, l-au mai ținut o zi sau doua la lampa, după care, icterul i s-a prelungit la peste 2 săptămâni, doctorii au spus că este din cauză că il alaptam natural, și cumva durează mai mult sa ii treacă. L-am alăptat până la vârsta de 1 an și 5 luni, apoi am continuat cu lapte praf, pt o perioadă, am fost foarte grijulie, că alimentele sa i le introduc pe rând, și am început de la 6 luni, deoarece a luat in greutate normal până atunci. La vârsta de 11 luni, a început să umble, iar pe la 1 an și cred că, 2 luni, sa vorbească..la 2 ani jumate, a făcut o alergie urâtă la căpșuni, pt care am fost internați în spital 5 zile, și la un regim alimentar strict, aprox. 2 săptămâni, la vârsta de 4 ani, a fost operat de urgență pt apendicită, și i-a fost și extirpată, după care, am rămas însărcinată cu sora lui, am avut multe probleme cu sarcina, având multe iminente de avort, nu aveam voie să mă îmbolnăvesc, așa că pe Răzvan treptat am renunțat să îl mai duc la gradinita, pt a nu mă îmbolnăvi și risca sa pierd sarcina, până ce să rămân însărcinată, aproape numai eu, m-am ocupat de el, educatoarele spunandu-mi că e un copil foarte isteț și liniștit, în cele din urmă, când am adus-o pe lume pe sora lui, in 2013, la fel, ducand-ul pe el la gradinita, a început s-o îmbolnăvească și pe ea, doctorita mi-a spus că ea, fiind așa mica, nu are ce tratament să-i de-a, și să am grijă să nu se mai îmbolnăvească, așa că, din nou, nu l-am mai dus la grădiniță. Când a mers la școală, a ajuns la o învățătoare pt care, pt ea, a fost primul ei an, pe acest post, necăsătorită și din alt județ, avand clasa cu cei mai puțini elevi, 17, pe care dorea să îi facă pe toți, doctori, pompieri și polițiști, fapt pt care, fiul meu, pe clasa 0, avea tema de scris la română 4 pagini și 4 la matematica, nemaiputand sa avem timp, pt a ieși afară, aici, ocupand-une de el, atât eu, cât și soțul meu, însă la un moment dat, fiul meu, desi fiind isteț, asta susținea și învățătoarea, nu mai făcea nimic în timpul orei, ba mai mult, învățătoarea îmi spunea că nici nu are stare, și îi împinge și îi lovește pe colegi, pt niste motive banale, și de la ea, am auzit prima dată de acest ADHD, și c-ar trebui sa-l ducem la un psiholog, fapt pt care, prin insistențele ei, l-am dus, însă eu am încetat din acel moment să-i dau ascultare fiului meu, crezând că ea are dreptate, fiind adult, și, din acel moment, și cu aducerea pe lume, a surorii lui, și nemaifiind el, in centrul atenției, lucrurile au început să capete o întorsătură urâtă… Răzvan nu doar că este, un copil foarte isteț, și nu doar din punctul nostru de vedere, ca parinti, este foarte afectuos, emotiv, sensibil, însă mai mult in ceea ce-l privește pe el, deoarece dacă ne rănește pe noi, cei din familie, nu prea are importanță pt el, foarte atent la amănunte, placandu-i sa fie tot timpul in centrul atenției, in caz contrar, dacă alți copii nu-l asculta, preferă să se joace singur, iarna nu îi prea place să iasă afară, zicând că îi este frig, vara iese mai des, aproape in fiecare zi, ii place, cred, că oricărui copil, din ziua de azi, cel mai mult, sa stea la calculator, și în momentul în care nu i seara face pe plac, aproape sub orice formă, nu contează că ne rănește, pe noi, cei din familie, și câteodată și pe colegi, atât fizic, cât și moral, încearcă să obțină ceea ce vrea, sau să își caute „dreptatea”, indiferent cat i-am explicat, are zile, in care te uimește cat de cuminte e, și are zile, când nu o mai scot nici eu, nici altcineva, la capăt cu el, uneori, sare și el, să mă lovească, însă numai pe mine, sau cu bunica lui, care este de o luna la noi, încercând să ne ajute cu copii, dar în tatăl lui, nu ar îndrăzni, nu are răbdare, la fel ca tatăl său, și-i pierde repede, și dacă un lucru nu sta, cum l-au pus, incepe sa-l lovească sau sa-l arunce, însă când îi face plăcere să facă ceva, trebuie să fie perfect. Când nu îi fac pe plac, eu sau altcineva, ne spune că suntem „mincinoși, rai, sa plecam și sa-l lăsăm în pace”, însă, nu înjură. Până pe la vârsta de aprox. 4 ani, tot eu, m-am ocupat de el, de atunci, și eu, și soțul meu, când eram eu la servici, de ocupa el, și invers. De multe ori, am făcut cele mai multe sacrificii pt el, că sa o scoatem la capăt, însă lui, chiar și explicand-ui aceste lucruri, sau explicand-ui, cum sa de comporte în anumite situații, nu îl interesează și nu vrea sa le facă sau că nu-i pasă..Aa, și am uitat sa menționez, că, de când a crescut și sora lui, și anumite lucruri, trebuie să le împartă și cu ea, cum ar fi calculatorul, nu contează că e mica, o lovește, o împinge, o jignește, indiferent prin ce cai, ii explic, sau daca ii spun in anumite privințe sa nu o mai bage in seamă, nu se lasă, pt nimic, e foarte încăpățânat, cat despre el, nu știu ce să vă mai spun, intre mine și soțul meu, este o diferență de aproape 8 ani, eu, având acum 29, împliniți in această lună iar soțul meu, a făcut 36, in decembrie anul trecut. Eu sunt o fire răbdătoare, emotiva, foarte repede, afectuoasa, atât în prin fapte, cât și prin cuvinte, însă, sunt încăpățânată, îmi place să petrec timp cu fiul meu, cum ar fi, sa ne jucam „Monopoly”, însă multe lucruri, nu le putem face din cauza surorii lui, deoarece și ea, nu înțelege, ii strica lui Razvan ce a făcut, și altele, soțul meu, își pierde repede răbdarea, e iubitor, însă aici, mai mult de exprima prin fapte, și prea puțin, prin cuvinte, e mai „strict” și cred că, cam la fel de încăpățânați suntem toți 3, poate și cea mică puțin, îl iubim toți, și ne ocupăm toți de el, dar Razvan, are încăpățânați le lui, încât, uneori, spune că nici el nu știe de ce se comportă asa, cât despre relația noastră cu el, cum am spus și mai in sus, este una buna, în perioadele in care te asculta, și înțelege, și este una teribilă de rea, atunci când nu se lasă, ne grăbim la școală sau in altă parte, și nu vrea nicicum sa înțeleagă unele lucruri, iar in acel moment, pur și simplu, nici nu te mai ascultă, nici nu se mișcă, indiferent de ce ii spun/îl rog/sau îl trag după mine, iar in astfel de momente, îți vine să-ți iei câmpii. Va rog, dacă e nevoie și despre altele date, da îmi spuneți, și va mulțumesc pt ajutor, deoarece uneori nu știu, cum să mai gestionez anumite situații, încât să îl înțeleg și eu pe el, și să fie bine…O seară frumoasă.

      • Bună din nou, tratamentul îl ia din septembrie 2016, și la început am observat niște diferente uluitoare, însă, cel mai mult, am pus seama, pt aceste schimbări cu faptul că am schimbat școala, iar la noua învățătoare, nu i-am spus că fiul meu este diagnosticat cu ADHD, deoarece n-am vrut sa fie din nou, marginalizat pe seama asta, atât de ea, cât și de colegii sai, că la școala precedenta..Fapt, pt care nici n-am fost! A mai avut unele ieșiri, însă prea puține…De când suntem la această psihiatra, asta, de dinainte cu câteva luni, de începerea acestui tratament, cum dansa, nu lucrează cu un psiholog, nu am mai consultat unul, deoarece puteam face asta, doar dacă ne mutam la un alt psihiatru, iar noi, nu am dorit asta, ținând cont, de faptul că fiul meu, în sfârșit, de simțea în largul lui, cu această psihiatra, iar din păcate, noi nu am dispus și nu dispunem financiar, încât să plătim 50/ora, una…asa că nu, nu a mai consultat un psiholog fiul meu, de peste 1 an, de la penultimul psihiatru, la care nu am fost de acord, cu tratamentul respectiv, in acea perioada… legat de firea mea, eu sunt, o persoana afectuoasă, atât verbal cât și practic, soțul meu, nu prea, poate aici, de aseamănă fiul meu, intr-un fel, cu el, desi pe fiul meu nu îl deranjează că pe soțul meu, sa ii areti constant că ești afectuoasa cu el, din contră, ii place, doar lui, nu îi place la rândul lui, sa fie cu noi..Nu am făcut pauză de tratament, însă menționez că l-am evaluat un psiholog la începutul tratamentului, și atât, de atunci, niciunul, și acest psiholog, care le-a consultat doar o data, (față de cel precedent la care mergeam de 2 ori pe luna, și care i-a făcut mai multe teste de față cu mine, și mi-a spus, că are un IQ, peste medie, in avans cu 2 ani, față de câți ani avea) punand-ui, doar câteva întrebări retorice, a spus că are un IQ mediu, și este așa cum trebuie să fie un copil de vârsta lui. Desi, noua învățătoare, l-a înscris pe Răzvan, la concursurile naționale de matematică și română, unde numai FB a luat, inclusiv în carnet, are doar FB, nici măcar un B…In fine, iar atmosfera din casă este bună, nici rea, nici foarte bună, nu as ști, cum sa v-o descriu, avem multe zile bune, dar și cateva nu așa bune, când cauzele financiare își cam spun cuvântul…Și atunci, ne e mai greu și suntem mai stresați, însă nu așa de mult, încât să ne descărcăm pe copii, sau stiu eu.. sper că v-am spus mai multe date concrete, care sa v-ajute să îmi spuneți cum as putea s-o scot la capăt cu el? Cum sa procedez atunci când nu înțelege să nu mai vorbească urat, cu sora lui, sau cu noi, și să nu o mai împingă/lovească..? Dacă mai aveți nevoie și de alte date, va stau la dispoziție, mulțumesc!

        • Doamnă, eu înțeleg așa, că aveți un copil care din punct de vedere al dezvoltării intelectuale este în regulă, că a avut o învățătoare cu care nu avea o relație foarte bună și care v-a sfătuit să mergeți la un psihiatru, unde a fost diagnosticat cu adhd. I-ați administrat tratamentul recomandat și ulterior, cu medicamentație și transfer la altă școală, copilul a fost mai bine.
          Ce vă îngrijorează pe dvs. este faptul că este agresiv și ca vorbește urât, și mai spuneți că nu ar avea de unde să preia acest model. Pe de altă parte ziceți că nici tatăl lui nu este un tip afectuos și atunci este foarte probabil să semene cu el sau este posibil să dezvolte niște probleme legate de caracter.
          Ce este caracterul? Este acea parte a personalității umane care vorbește despre valorile unei persoane, despre cum este el/ea: darnic, bun, blând, iubitor, milos, credincios, educat, respectuos.
          Există diverse tehnici și pentru aceste îmbunătățirea acestor aspecte, de ex. dați-i o prăjitură pe care s-o împartă cu sora lui, învățați-l despre lucrurile frumoase, luați un animal de companie pe care să îl mângâie și căruia să îi pună mâncare etc.
          Îmi pare rău că nu puteți merge la un psiholog, ar fi fost de ajutor pe termen lung. Nu știu dacă sunteți o persoană religioasă, obișnuiți să mergeți la biserică? Biserica are un rol moralizator și educativ.
          Pe de altă parte verificați și la un alt psihiatru medicamentația pe care i-o administrați și vedeți care sunt consecințele pe termen lung.
          Cu bine! Și dacă aveți noutăți nu evitați să mă contactați!

      • Îmi cer scuze, cred că în fiecare zi, am căutat răspunsul de la dvs, văd ca l-ati scris, in aceeași zi, cu cel de la mine, însă nu știu dacă mă credeți, când vă spun, k nu a apărut pe pagina sau mailul meu, decât în ziua în care l-am scris pe cel precedent, acum câteva zile…In fine, a fost o ieșire a mea, văzând că nu mai primesc nici un răspuns de la dvs, va rog să mă iertați. Mulțumesc pt ajutor, îmi imaginez că nu aveți atât timp la dispoziție și pt mesajele noastre, sa ne răspundeți când dorim sau doriți și dvs, însă cred că eu, căutam niste răspunsuri mai detaliate, sa știu ce și cum procedez, iar cele pe care aveți dvs timp să mi le scrieți, nu mă lămuresc intru totul, dar va mulțumesc mult pt ajutor, mă scuzați inca o data, pt reacția mea peecedenta. O zi frumoasă!

  3. Buna! Va multumesc mult pentru raspunsul dumneavoastra promt! Am sa incerc sa va raspund la inttebarile dumneavoastra sper sa nu omit vreuna.Adrian s-a nascut in 29.09.2009 prin cezariana.sarcina pot sa zic ca a decurs binisor fara probleme f mari.bine au existat anumite riscuri datorita faptului ca in urma cu un an nascusesem tot prin cezariana( trebuie minim doi ani intre nasteri)si am stat mai mult la pat in ultima perioada a sarcinii.Adrian este un copil cuminte, nu ma pot plange doar ca e fff energic si pe mine uneori situatia asta ma depaseste.adora dulciurile si sa se uite la tv la jocuri sau desene.ar putea non stop sa faca acest lucru dar are restrictii doar in weekend liber dar nu in excees.cantecul preferat? Sincer nu stiu…nu il aud cantand ,de fapt daca ma gandesc bine doar cantecul de la Spider Man l-am auzit cantand.relatia cu colegii de scoala este buna, are mai multi copii cu care se joaca si se intelege bine iar despre dna invatatoare imi zice doar ca e ok si ca i-o place.de dormit nu doarme dupa masa pentru ca el sta la after school pana la ora 16.iar seara la ora 20 este stingerea.dimineata la ora 6:45 se trezeste.aici la scoala la care este el nu este invatamatul in sustem Monteori, nu stiu daca scriu corect imi cer scuze.la scoala la care este el nu se poate.dna lui invatatoare din contra insista ca ar trebui mutat in clasa pregatitoare si el plange cand aude si vad ca vrea sa fie ok incearca sa fie mai atent la ce vrea sa invete dar nu reuseste pur si simplu.mancarea preferata? Nu prea as stii….mananca f putin dar nu este pretentios, ar manca doar dulciuri daca s-ar putea.totusi adora spaghetti .paste in general.relatie mai apropiata nu pot zice ca are mai aoropiata cu vreunul dintre parinti.cu mine petrece mai mult timp dar si cu tatal lui are o relatie f buna , si de el parca are frica mai mare in genul ca de el asculta mai cu usurinta cand i se cere ceva.ziceti ca ar avea ceva note de autism? Ce sa inteleg? Ce ar trebui sa fac? Dus la dr? Imi e greu datorita limbii cu care nu ne descurcam fff bine mai ales in termeni medicinali.ce parere aveti de medicamentele Esprico?am citit ca sunt pt concentrare la copii bune.va multumesc din suflet pentru tot.

    • Bună!
      Îmi cer mii de scuze, acum am văzut că am scris greșit, am scris autism în loc de adhd, în rest tot ce am spus rămâne valabil. Ce înseamnă note de adhd? înseamnă că nu este afectat grav, la nivel de inteligență sau de comportament, dar are niște trăsături care țin de această afecțiune.
      Dacă el nu dorește și nici tu nu vrei, nu ar trebui să revină la clasa pregătitoare.
      Sincer mie mi se pare un program greu pentru un copil de 7 ani, practic toată ziua ocupată și treaz de la 6.45 ?! dar bănuiesc că asta e situația…
      Esprico nu este un medicament propriu-zis, e un supliment, nu îi face rău, dar ar fi bine să îl recomande cineva care a văzut copilul. Din ce am citit conține ulei de pește, îi dai deja ulei de pește, mai are și niște lecitină și câte altceva, în principiu nu i-ar face rău.
      Fă-mă să înțeleg, tu nu înțelegi limba foarte bine limba sau doar nu poți vorbi? Copiii se descurcă bine cu limba?
      Cred că ai avea ceva de lucru la relația ta cu băiatul, sunt convinsă că ești o mama bună, cum se spune, dar nu sunt foarte sigură că ai o conexiune foarte bună cu el. Ar fi bine să schimbi un pic abordarea, este copil, dar nu mai este foarte mic și la vârsta asta se poate vorbi cu el și altfel. Poți să îi expui situația cu învățătoarea așa cum este și de ce vrea să îl mute și care sunt cauzele, stabilește un acord cu el pentru reușită …încearcă să discuți cu el ca, cu un adult problema asta.
      Care sunt activitățile tale cu el? Ce faceți voi doi? Ce faceți împreună ca familie? Ce relație are cu sora lui? Care este distracția de week-end?
      Cum are dantura? E ok? Este bine dezvoltat pentru vârsta lui? raportul greutate / înălțime?
      Sincer nu ar fi rău să ascutați muzică în casă, are un rol extraordinar asupra sistemului nervos? Aveți colinde? Cântați ceva împreună?

  4. Buna seara.Am un bãiețel de 2 ani si o luna,nu spune decât câteva cuvinte( mama,tata,apa,papa,bravo,alo,hai,pa) în rest le bolboroseste pe limba lui.Este foarte energic,alearga,se cocoațã peste tot pe unde poate,împrastie jucariile in toata casa,le arunca.Ii place sã se joace cu vesela si oalele,ma vede pe mine cum fac mancare si ma imita.Daca nu ii convine ceva tipã si se aruncã pe jos sau vine si dã in noi.
    Uneori mãnânca linistit alteori se fâțâie de colo colo .Nu accepta pe oricine in jurul lui,ori sta in bratele noastre si se ascunde ori daca se apropie de el incepe sa planga.La fel si cu copii,cand mergem in parc sunt copii cu care se joaca iar daca nu ii place ii evita.Ne ia in brate,ne pupã,se culcuseste la pieptul,daca ii cerem sa faca ceva face alaturi de noi(stransul jucariilor,stransul hainutelor atunci cand il dezbracam pentru baițã,ne aduce unele lucruri, pe care le cunoaste ,daca ii cerem asta).Are in schimb o problema careia nu stiu sa ii fac fațã si cum sa ma comport.De cateva ori pe zi merge de colo colo si vorbeste cu mânuța,vorbit cu sensul de mârâit așa nervos si tare,ca si cum ar fi suparat pe mana si o cearta,ii spun ” nu mami,nu mai face asta” nu pe un ton exigent ci normal,calm,ca sa il fac sa inteleaga,se opreste ,se uita ,dar continua…si merge asa in cerc si se cearta cu mânuța agitat.Face lucrul acesta si in public,oriunde …am observat ca face asta de cate ori se plictiseste sau e mai nervos.Nu stiu cum sa reactionez in situatia aceasta.

      • Am incercat sa ii intru in joc.De cate ori facea asta,ma duceam langa el si vorbeam si eu cu manuța.
        Ori nu vrea sa fac asta, strange pumnul apoi pleaca de langa mine,se duce la jucarii si se joaca,ori se supara si isi trage manuta.Am comunicat mai bine atunci cand mergem la culcare,mai ” vorbeste” cu manuta uneori ,inainte sa adoarma…atunci m a lasat de cateva ori si pe mine si se amuza.As vrea cumva sa il dezobisnuiesc,incerc sa ii captez atentia facand imediat altceva,sa uite,dar nu imi iese de fiecare data.

        • Imaginația este un proces psihic complex fără de care nu putem vorbi despre inteligență. Dezvoltarea imaginației se poate observa la unii copii după vârsta de 3 ani prin fabulație, vin de la grădiniță și povestesc tot felul de lucruri despre alți copii sau despre educatoare care nu sunt reale, dar este modul lor de exersare a imaginației, nu vor rămâne niște „mincinoși” 🙂
          Alteori își dezvoltă imaginația vorbind cu păpușile pe care le pun în diverse roluri sau cu diverse personaje din desene etc…băiatul tău vorbește cu mânuța lui, iar dacă mi-ai spus că se amuză e clar că se joacă….Sincer, cred că se plictisește, mai bine ai găsi modalități noi de petrecere a timpului pentru el.
          Eu aș cumpăra de ex , sunt niște capete de animăluțe sau personaje care se pun pe fiecare deget din material textil și m-aș juca cu el. Sau poți să îi iei din pluș din acelea care se bagă pe mână ca la teatru de păpuși, arată-i că participi și înțelegi jocul lui, nu că vrei să îl oprești, astfel vei avea o mai bună comunicare cu el.
          Cu bine!

  5. Bună ziua am o fetiță de 1 an și 7 luni care nu vorbește doar maxim 10 cuvinte este energica nu sta 2 min într un loc e nerviasă agitata cateo data nu are răbdare sa I areti ceva sau sa vorbești cu ea. Și mai e o problema în somn se tot foieste și are un marait așa e în fiecare noapte câteodată mai și tresare și plange dar nu mult.va nultumesc

      • Mă scuzați telefonul meu scrie aiurea în sensul ca scrie singur dacă scriu primele litere.Înțelege ce I spun și dacă I cer ceva face ideea e ca dacă vrem sa ne jucam împreună nu are răbdare, eu I fac lego și ea îl strica și la orice.Dacă vreau sa I citesc ea vine și îmi ia cartea și o răsfoiește și la fel cu orice I arat și I explic ce este.Acum zice mama și tata normal ca și Cum ne-ar chema dar înainte repeta ta ta ta ta de multe ori și des.Dacă nu I dai un lucru se enervează, plânge și se pune pe jos.Vorbesc cu ea dar nu vrea sa repete după mine.Câteodată vorbesc cu ea dar nu mă baga în seama dacă e concentrata la ceva (tv jucarii).De un timp am observat noaptea ca se foieste mult,are așa un mârâit și mai tresare câteodată și plange.Se tot muta de pe o parte pe alta și parcă are și reflexe la mâini și la picioare.Va Mulțumesc

        • Buna!
          Faptul că nu ascultă ce îi citești nu mă îngrijorează, oricum nu pricepe mare lucru și nici răbdare nu are, dar ar putea să participe la joculețe cântate de exemplu.
          Îngrijorătoare sunt aspectele pe care mi le descrii legate de somn încearcă să îi dai seara ceva liniștitor, lapte cald cu miere sau ceai de tei îndulcit cu miere. Este posibil să o deranjeze ceva, cum ar fi: viermișori sau dințișori altfel va trebui să mergi la neurologie.
          Cu bine!

          • Vă mulțumesc mult.Ea a făcut și o convulsie febrila la începutul lui septembrie. Am făcut 2 controale la neurologie (EEG)și ia ieșit 2,3 mișcări ritmice sau ceva de genul.Doamna doctor a spus ca nu este nimic grav și copilul este bine și acelea modificări ritmice poate fi cum a fost fetiță agitata și speriata pentru ca nu vroia sa stea.Pe mine mă deranjează somnul ei ca tot maraie și se foieste și tresare.SI legat de viermișori
            , ea e tot cu degetele în nas…..credeți ca asta ar fi din cauza lor? O sa I fac o analiza la scaun.Vă Mulțumesc mult pentru sfaturi

  6. Buna ziua.Am un baiat de 3ani si 6 luni.Din sept mergem la gradinita,s-a acomodat mai greu,in sensul ca nu vroia sa ramana si plangea,dar se potolea f.repede din plans.Problema cu care ne confruntam acum este ca,spun doamnele,nu are stare pe scaunel,se foieste,este mai agitat,mananca urat,adica baga mana in ciorbita,nu ii place sa coloreze,si rupe foile,dar nu mereu. In schimb ii place sa picteze,se joaca f mult cu masinutele,nu este violent cu copiii,vorbeste bine,numara,se joaca in parc.acasa se mai enerveaza atunci cand se joaca pe tableta si vede ca nu ii iese un joc,o tranteste,dar se calmeaza repede si realizeaza ca a gresit.Este mai rasfatat,fiind cel mic din familie. Credeti ca este o problema medicala si daca da ce trebuie sa facem? Multumesc

  7. Buna ziua ! As avea nevoie de parerea dumneavoastra vizavi de problema mea.incep prin a va spune ca am doi copii’ o fetita de 9 ani si un baietel de 7 ani si locuim in Austria de 3 ani jumatate.copii s-au adaptat fff repede mutarii intr-o alta tara.ambii copii merg la scoala, cls a 3-a respectiv cls 1-a.ceea ce vreau sa va povestesc este despre baiatul meu.de mic a fost un copil extrem de energic” fara stare.nu poate sta 5 minute linistit fara sa sara sau sa se catere.chiar daca sta la tv face lucrurile astea.desi la tv si tableta are acces doar in weekend.inca o problema este ca pentru a face un lucru trebuie sa i se repete de zeci de ori.parca nu aude.zice doar ok si se face uitata problema.se rezolva in momentul in care ridic tonul.vrand nevrand trebuie recurs la ridicarea tonului.dupa extrem de multe repetari fara raspuns nervii mei o iau razna.oricum mi se pare neatent.intelege tot tot.insa joaca sau tv il fac sa nu auda cand cineva ii cere sa faca ceva.pt lectii daca vreau sa repetam ceva vrea doar ceva putin .nu are stare sa stea nici la birou.se roteste cu scaunul se ridica’ isi pune un picior sub el.numai linistit nu.ceea ce mi s-a intamplat azi m-a facut sa imi fac probleme.va povestesc: azi am avut sedinta cu parintii( aici in Austria se face in particular cu fiecare parinte) si dna invatatiare mi-a zis ca citeste foarte bine ,la matematica se descurca f bine doar ca pe la ora 11 el este obosit, neatent, agitat si poate ar fi bine sa il mute in clasa preagatitoare.pt a fi anul viitoar mai atent pregatit pt cls 1.lla scoala scrie foarte incet imi zicea dna invatatoare si a zis ca a discutat cu pedagoga de la afterschool si dansa i-a confirmat ca este incet la scris si neatent si neastamparat.dumneavoastra ce credeti? Ar putea fi vreun semn de ADHD? Imi e frica dar pe undeva parca il regasesc in simptomele Adhd-ului.ce ma sfatuiti? Daca mai doriti ceva detalii”, va rog scrieti-mi.tare as dori sa aud parerea unui specialist.aici imi e dificil sa il duc la un specialist pentru ca eu nu ma descurc asa de bine cu limba.,va multumesc anticipat!

    • Buna ziua!
      Pe acest site, nu folosim pluralul, suntem prieteni de la început!:-)
      Draga mea mămică, copilul are niște note de autism, dar nu e cazul să te sperii. Eu ador copiii cu adhd, sunt energici și puși pe joacă.
      Adhd-ul nu se tratează medicamentos decât dacă este în combinație cu alte afecțiuni. Din ce mi-ai spus nu cred că e cazul. În principiu are nevoie de o educație adecvată, adică una care să se plieze pe comportamentul lui.
      Copiii cu astfel de afecțiuni au un nivel de percepție crescut, ei sunt bombardați de stimuli și de multe ori nu știu să discearnă care este cel mai important pentru ei, de aceea se numește deficit de atenție.
      Este normal să obosească la ora 11 dimineața, gândește-te cum te-ai simți daca fără să vrei, să îți propui, ai urmări un post de radio, un tv și ai încerca să și înveți în acest timp.
      Vestea bună este că de cele mai multe ori adhd-ul intră în remisie cu vârsta.
      Este mai ușor de lucrat cu acești copii decât cu cei cu autism, totul este să înțelegi ce se întâmplă cu ei.
      Cel mai bun mod de învățare pentru ei este prin joc, este un tip relativ nou de învățare în școli și s-a introdus în foarte puține școli la clasele mici….Îți aduci aminte de filmul „Sunetul muzicii”? Cam așa ceva.
      Ar fi bine pentru copil ca atunci când obosește (la ora 11 de ex.) să fie pus să stea câteva minute cu capul pe bancă cu ochii închiși.
      Cum se comportă seara la culcare?
      Doarme după-amiaza?
      Ce mănâncă?
      Când este născut, ca și dată? cum a fost nașterea și perioada cât ai fost gravidă? A supt?
      Ce îi place cel mai mult să facă?
      Care este cântecul lui preferat?
      Ce culoare îi place?
      Cu cine are cea mai bună relație?
      Ce părere are despre școală, despre profesori și despre colegii lui?
      Aaa, și încă ceva, atunci când îi spuneți ceva și tot repetați el de fapt nu vă aude, nu vă percepe, pentru că e atent la altceva 🙂 Știu că e foarte obositor să tot repeți ceva, dar atunci când îi dai o indicație asigură-te că ai feedbeack, că răspunde, întoarce-l cu fața spre tine și spune-i ce ai dori să facă, apoi pune-l să repete ce are de făcut.

      • Ma scuzati, am recitit mesajul de la dumneavostra si am observat ca am uitat sa va radpund la cateva intrebari.culoare lui preferata este verde.ii place mult sa faca miscare, sa se catere de ex , sa sara pentru aceasta il duc o data pe saptamana la sport pentru copii unde se poate desfasura in voiesa joace fotbal.ii place sa se joace jocuri pe tv sau tableta, sa construiasca lego.si referitor la midul in care se comporta la culcare: este intelegator, are un program de somn, ora 20 de regula, uneori se mai intampla sa ne abatem intarziind cu max 30 min.sare f mult inainte, se joaca mult, pe urma urmeaza rutina de seara dus, spalat pe dinti si il anunt ca este timpul pentru somn si merge fara probleme in pat, uneori trebuie repetat ca a trecut ora de somn.va multumesc mult pentru ajutor.adtept daca se poate cateva sfaturi inca.o seara frumoasa.

  8. Va rog sa ma ajutati si pe mine am un baiat de 2 ani 11 luni mănâncă singur face la olita vorbeste mult si este foarte agitat dar asculta si facea ce ii ziceam si era foarte iubitor pana am început grădinița o luna a fost bine abia astepta sa mearga pana intro zi cand l-am luat plans de acolo in urmatoarea perioada a fost foarte panicat si incerca orce sa nu mai mearga si acum de o săptămână face foarte urat crize de nervi se arunca pe jos urla pana nu mai poate ma loveste cu orce nu stim ce sa mai facem cum sa reactionam

  9. Bună, foarte tare as dori și eu un sfat.
    Am un băiețel de 3.6 ani care a u vorbește, spune cuvinte, repeta ccuvinte și fraze mici dacă i le zic, canta versuri mici din cântecele de la gradinita, desigur nu clar, este hiper energic și nu sta locului o clipa, nu este atent mult timp, face probleme la gradinita, educatoarea se supăra pe el.. Mănâncă doar ce vrea. La oala se cere la wc merge singur se urca singur, noaptea face pupi în pat. Uneori parca ma înțelege alteori parca e absent. Repeta fraze din desene animate și repeta uneori întrebarea și răspunsul. Știe părțile corpului membrii familiei însă e puțin pu vârstă lui.. A început a spune mai multe cuvinte de asta vara, pin atunci puțin de tot. Am fost de mai multe ori la specialiști însă nimic, nu mai pot trai cu speranța ce sa fac?

    • Buna!
      Așa cum spui și tu, pare să fie o întârzâiere, dar nu pot să îți spun căt de grav e sau dacă vorbim și de o altă complicație de altă natură. Spectrul autism-adhd este foarte larg.
      Așa intuitiv, eu aș spune că este ceva, chiar dacă nu foarte grav.
      Nu știu la ce fel de specialiști ai fost, dar copilul are nevoie de o evaluare psihologică. La vârsta lui se poate aprecia.
      Ce tip de relații are copilul? Cu cine? Se îmbracă singur? Are inițiativă? Cum reacționează când își vede părinții, în special mama?
      Cum își petrece timpul? Poate face un lego simplu?

  10. Buna ziua! Apelez la dvs pentru un sfat.Am o fetita in vârstă de 6 ani si 3 luni.De mica, a fost un copil mai agitat, bea f mult din biberon, renunțând la acesta in jurul vârstei de 4 ani.Tot timpul vrea sa facă numai ce vrea ea, nu asculta de bunici si de mine, mama ei, tipa, urla, sare, tranteste, rade nu stiu cum sa va spun, asa cu un ras f enervant, befiind un ras de bucurie ci altfel, parxa se trasnspune.Singurul care o stăpâneste este tatăl, care niciodata nu i-a dat nici măcar o palmă la fund, doar uneori a mai ridicat tonul.La scoala, acum fiind cls pregatitoare, dna inv nu se plange de ea, spunandu-ne ca este la fel ca si ceilalti copii: nici prea neastamparata, nici prea cuminte.Cu scrisul ne descurcam greu, ea scriind ba cu stanga, ba cu dreapta, înclinații avand mai mult spre stangacie.La matematică se descurcă f bine.Este sasaita si raraită, dar de vorbit a vorbit relativ devreme, in jurul vârstei de 1 si 5 luni,netacandu-i gurita o secunda, pana in momentul de fata.Vorbeste tot timpul, fiind si f obositoare din acest punct de vedere.Obraznicia ei mie nu imi convine deloc.Am încercat si cu vb buna si cu pedeapsa si cu recompensă, toate bune si frumoase cat faci ca ea,apoi, hale,Fiind tot timpul in miscare, imprastiind tot si nestrangand nimic, decat după ce tip eu la ea, vorbitul incontinuu, ma duc cu gandul la o posibila afectiune.Va rog mult, dati – mi un sfat!

  11. Bună seara! Am un nepotel de 3 ani si 11 luni care mi se pare ca nu vorbește foarte coerent, e destul de agitat mai ales atunci cand nu primește ce vrea el, dar e foarte cuminte cand se uita la desene. E la cămin, de amiaza nu prea mai doarme, foarte rar si are obiceiul de a se legăna ( eu zic ca e asa pt ca de mic a fost legănat sa adoarmă..) refuza sa iasă, prefera sa stea in casă.are un frățior de 1 an cu care sr joaca, ii poarta de grija. Speram sa nu aibă probleme.. Va rog sa ma ajutați cu un sfat, ce e de făcut?

    • Buna Ana,
      În primul rând să știi că nu toți copiii se dezvoltă la fel, în mod normal la vârsta asta ar fi trebuit să vorbească relativ bine, să spună o poezioară, să poată răspundă la întrebări.
      Este posibil să se legene din cauza unui obicei format deja, dar pot fi și alte cauze.
      Eu aș recomanda mai multă socializare cu copii de seama lui.
      Sincer, eu aș fi de părere că este nevoie de o evaluare psihologică.
      Cu bine!

  12. Buna ziua,

    am un baietel de 3 ani si 3 luni. mereu a fost mai agitat, dar acum nu asculta deloc. daca incerci sa fii ferm incepe sa tipe si sa urle si se agita foarte tare. daca lucrurile nu ies cum vrea el arunca cu obiectele care le gaseste si chiar loveste. de vorbit vorbeste pe limba lui, spune foarte putine cuvinte restul are un limbaj propriu. pana acum nu am reusit nici macar sa scapam de pampers cu toate ca am incercat toate metodele. daca nu-I convine tipa si urla. merge la gradinita, ii plac copiii, dar nu sta linistit deloc. daca copiii stau pe scaunele el alearga. va rog mult sa ma sfauiti fiindca nu stiu cum sa mai procedez. Multumesc.

      • Buna ziua,

        Cum v-am promis am revenit cu detalii. am fost cu el la psihiatrie pediatrica si ne-a recomandat sedepril si ulei din ficat de cod. O zi buna!

        Pe 17 noiembrie 2016, 11:26, Alina Sculariotis a scris:

        > Buna ziua, Am fost cu el la psiholog si la evaluare in afara de limbaj > unde este la 1 an si jumatate si la cognitie unde este la 2 ani si jumatate > la restul este la varsta normal. suntem persoane sociabile. recunosc ca > lucram foarte mult si majoritatea timpului sta la bunici care l-au rasfatat > peste masura. I-am facut programare si la psihiatru pediatru . o sa revin > cu detalii. multumesc > > Pe 17 noiembrie 2016, 10:25, Consiliere Personală On-Line <

  13. Buna ziua .Am un baietel de 4 ani ,de micut era foarte cuminte,cam de la varsta de 3ani comportamentul lui nu mai e acelasi..daca nu primeste ce isi doreste sau daca cere ceva si nu primeste imediat tipa,se arunca pe jos,nu ma mai pot intelege cu el,la gradinita e acelasi lucru,sta cuminte doar daca educatoarea spune ca e suparata pe el si nu ii mai vorbeste,daca are o jucarie in mana si o vrea alt copil ….nu imparte….tin sa va spun ca acest comportament nu il are mereu,sunt zile cand e cel mai cuminte din clasa,are o memorie foarte buna,ii place sa invete lucruri noi si e foarte atent atunci cand se citeste o poveste sau poezie,…nu stiu cum sa reactionez in acele momente de furie cand izbeste tot si se arunca pe jos,va rog sa ma ajutati..va multumesc

    • Bună,
      procesele complexe ale gândirii se formează după vârsta de 3 ani…practic trăsăturile lui reale sunt cele care au apărut după 3 ani.
      Trebuie lucrat cu el referitor la faptul că reacționează urât când nu primește ce dorește…de obicei trebuie ignorat și apoi explicat în cuvinte simple de ce nu primește ce a cerut, dar sincer.
      Altfel pare un copil mai isteț care are nevoie de mai multă stimulare, de învățare efectiv.
      Cine se ocupă de ele acasă?
      Să cânte, să danseze…să participe la diverse activități ale casei.

  14. Buna, baiatul meu are 6 ani si 10 luni, este in clasa 1, profesoara se plânge mereu ca, este agitat in clasă, nu e atent, nu se concentrează, mereu întreabă ce sa facă după ce ea deja explică ce au de făcut copiii, întârzie sa rezolve ce le dă, face doar dacă stă lângă el si ii explică, agresiv nu e, dar se inferiorizeaza, mereu ne spune că nu se joacă nimeni cu el, nu are prieteni, acasă când vorbim cu el sa ne explice cum la școală, zice ca ii spune profesoarei ca nu vede la tablă si ea nu il bagă in seamă, plânge fără sa spună ceva, tace si ii curg lacrimile, când facem temele mereu vrea o jucărie lângă el, la fiecare două secunde spune altceva când il întreb silabele sau cuvintele care le au de învățat, aceeași problema a avut si anul trecut la clasa zero, profesoara care a fost l-a marginalizat si ne-a spus si nouă ca e șmecher si ne joacă cum vrea el, eu cel puțin sunt mai severă cu el, dar mi se rupe sufletul când il văd ca nici el nu își da seama ce se întâmplă si ca nu o face intenționat, de ce toți il marginalizeaza, am fost la psiholog si ne-a spus ca, sa așteptăm până la 7 ani si după poate sa il vadă, dar eu cred totuși ca copilul nu e bine si nustiu ce sa fac, toți imi spun ca nu are nimic ca asa sunt unii copii mai agitați, sunt disperată. Dați-mi va rog un sfat ce pot sa fac. Va mulțumesc anticipat.

    • Bună Tatiana,
      Baiețelul pare să aibă mai degrabă o problemă de afectivitate, are nevoie de mai multa afecțiune și de un anume gen de atenție. Sincer, nu cred ca că severitatea este o soluție în cazul lui ci mai degrabă o schimbare de atitudine din partea ta.
      Ar fi bun și un sport în cazul lui, întreabă-l ce i-ar place să facă.
      Mi-ar fi de folos să îmi spui ce știe să facă și ce nu la vârsta lui, s-ar putea să fie un copil ”mai încet” și să își manifeste neputința în felul acesta.
      Cu bine!

  15. Buna ziua,
    Sunt mama unui baietel de 6 ani si 10luni. Din septembrie este in clasa pregatitoare si din prima saptamana de scoala doamna invatatoare se plange de comportamentul lui : se ridica in picioare in timpul orelor, vorbeste singur , se maimutareste si se pare ca ii atrage si pe alti copii in jocul lui si chiar se mandreste cu asta. El este un copil energic, activ, nu sta locului , ii place sa se joace mai mereu, dar are si momente in care sta cuminte si coloreaza, construieste din piese lego, asculta povestile pe care i le citesc seara. Este prietenos,adica isi face prieteni mai mereu la locul de joaca , nu este agresiv cu alti copii, din potriva el este care de multe ori vine lovit, chiar si de la scoala.
    Ce metoda sa aplic ca sa inteleaga ca la scoala trebuie sa fie cuminte?
    Multumesc.

  16. Buna,am un baietel de 1an si 7 luni si de f mult timp ma framanta unele chestii la el. El a fost destul de plangacios de cand s-a nascut vroia mereu doar pe sus plimbat,nu puteai sa stai o sec.pe loc cu el.nu parea sa fie prea mult interesat sa comunice cu noi sa avem o relatie. A stat in fund abea pe la 9 luni, nu radea prea mult ,nu a gangurit niciodata, nu a silabisit nimic absolut. Dupa varsta de 1 an a inceput incet sa fie mai atent la ce ii spun ,a inceput sa inteleaga mai multe a spus mama pe la 1an 3luni dar , dar silabisit si repetativ, deci de atunci spune destul de des,doar cand are el chef si tot asa repetativ, niciodata nu mi s-a adresat mie direct dau indirect,el spune mama doar asa in joaca ma-ma-ma-ma dar nu comunica cu noi deloc cand vrea ceva incepe cu îîîî sau cu iiiiiii sau urla. Arata cu degetul executa comenzi intelege foarte multe.dar nu poate sta mai mult de cateva min sa faca un lucru. Orice joc sau jucarie,obiect are in 1-2-3 min il arunca si pleacs sa faca altceva. Nu reusesc niciodata sa ii arat ceva,sa ii explic un joc,sau orice cat de simplu. Si am impresia ca nu are sentimente nu simte emotii. Nu ne pupa decat daca ii cerem noi si atunci sta si se gandeste daca are chef,nu ne strangem in brate,nici chiar cand se loveste si plange,vine la mine sa il pup ca sa lovit si il iau in brate il pup si se trage sa plece, il las sa plece,si plange mai tare ca de ce il las si tot asa si cu multe chestii face asa daca ii dau plange daca nu ii dau iara plange. Simt ca innebunesc cateodata pur si simplu nu inteleg ce vrea si urla foarte mult din orice, si nu pot nici macar sa imi tin copilul in brate sa il mangai ca se trage si urla. Nu sta locului o clipa mereu ii trebuie altceva.ii obsedat de aps sa se joace cu apa, sa faca de mancare cum fac eu ,urla de te ia groaza pana faci ceva de mancare , sa vada si el sa bage lingura sa mestece in oala de toate i-ar trebui lui. Si incerc sa ii explic frumos ca arde si stie si el ca arde si nui voie dar nu am cu cine urla urla. Si nu Poate sta singur mai mult de cateva min.daca fac eu cate ceva vine si se baga peste tot,daca stau si nu fac nimic interesant pt el atunci vine si ma ia de mana si ma tot poarta prin casa sa ii dau sau sa ii fac anumite chestii, dar nu poate sta 10-15 min sa faca ceva singur fara sa imi stoarca creierii de cateva ori. Oare gresesc eu undeva? Sau ar putea avea ceva? Pur si simplu nu inteleg ,ce as putea face sa il ajut sa fie mai linistit si de ce nu arata afectiune pt noi. Va mulțumesc

    • Buna!
      Poate fi una dintre variante, ori este un copil care se dezvoltă mai lent, am mai spus că fiecare copil are ritmul lui. Sau ar putea fi o problemă.
      Ar trebui să îl vadă un neuropsihiatru pediatru, dar ar putea să-ți spună că este încă devreme ca să poată stabili ceva.
      Oricum eu cred foarte mult în instinctul de mamă și dacă tu simți că ceva nu este în regulă în momentul de față mergi să îl vadă și un psiholog.
      Cum a fost sarcina?
      Ce stare de spirit ai avut? Fumezi? Ești o persoană răbdătoare? Ți-ai dorit copilul?
      Poate întrebările mele par reci și directe, dar sunt necesare ca să pot să îmi fac o părere.

  17. Buna, eu am cerut parerea dumneavoastra acum 2 saptamanai in legatura cu copilul meu de 1 an si 8 luni, revin dupa ce am consultat 2 medici neuropsihologi pediatri, sunt mai linistita momentan deoarece au spus ca este o intarziere in limbajul copilului care se va recupera. Mi sa recomandat o curã de 3 luni cu Tonotil-N timp de 10 zile pe luna si Bio-cebral timp 20 de zile pe luna. Suntem la a 5-a zi de tratament dar observ o imbunatatire in sensul ca este mult mai atent si curios la explicatiile mele, incearca sa descifreze cea ce ii explic eu si incepe sa inteleaga sensul anumitor cuvinte, observ ca incepe sa identifice animale si jucarii si chiar mai mult executa lucruri simple, spre exemplu arunca pampersul sau orice alt lucru la gunoi daca ii cer. Mentionez ca a avut parte de mai multa atentie si implicare. Multumesc mult pentru sfaturi

    • Buna seara. Fetita mea are 3 ani si 2 luni si e f energica, vorbeste incontinuu, nu ne lasa sa vorbim intre noi nici cateva minute fara sa ii raspundem…iar cand ii atragem atentia se enerveaza si tipa pana ii raspundem…oricum prin faptul ca vb atat de tare nu ne mai putem auzi intre noi….si repet….nu e vorba decat de 1 sau doua minute…nu ne lasa sa vorbim nici la telefon…intreaba cine e si cere sa vb si ea si daca nu se poate se supara…tipa si plange…..daca nu ii facem pe plac plange si se tranteste cateodata si pe jos…vorbeste foarte mult si exagerat de tare…desi se pare ca aude si cele mai mici zgomote…tipa sa fie observata permanent cand face ceva nou… se joaca f rar singura…in permanenta stau cu tv inchis si se joaca si vb incontinuu cu mine…trece f repede de la un joc la altul…mai rar cand ne jucam 20 de minute cu un lego…dar numai cu conditia captarii atentiei permanent cu jucarii si povesti noi…initiaza conversatii cu oricine pe strada…precum si cu absolut toate persoanele din parculetul din spatele blocului….se prezinta si apoi incepe cu intrebarile…cum te cheama…unde te duci…ce ai in mana…etc. noroc ca e foarte frumoasa si necunoscutii sunt impresionati si de curajul ei si de cat este de dezinvolta.Adoarme f greu…de fiecare data…si la pranz si seara…dureaza in jur de o ora adormitul….ii spunem povesti…apoi incepe cu mii de intrebari…iar cand nu ii mai raspund vb singura…povesteste cate in luna si in stele…canta in limba engleza zeci de cantecele…e f dragalasa insa e exasperant pana adoarme. Apoi are diverse calitati actoricesti…se pisiceste maxim….numai ca apoi sa ceara ceva ori sa faca ceva nelalocul lui…face multe prostii fiind constienta de asta…mai si spune…fac o prostie…arunc..De altfel singurele momente de liniste ale ei sunt acelea cand se uita la tv sau tableta la cantecele pt copii pe youtube. Chiar si atunci cand in rarele momente se joaca cu jucariile ei…le vorbeste permanent…le intreaba…raspunde…In familie sunt ceva probleme in sensul ca nu mai locuim impreuna cu tatal ei de aproximativ un an…probleme au existat si inainte…destul de grave…o viziteaza cam la doua saptamani insa intreaba de el zilnic daca vine si ii spunem ca este la serviciu si ca o sa vina…

  18. Buna ziua. Am un copil de 6 ani si 4 luni. Este in clasa zero si este mai energic, adica nu are rabdare in clasa, vorbeste neintrebat, nu asculta de invatatoare; e neascultator si acasa. ce ma ingrijoreaza e faptul ca trece repede de la plans la ras, un ras chiar sfidator. Ce poate sa ascunda aceasta trecere brusca de la o emotie la alta? multumesc anticipat

  19. Bună ziua,
    Sunt mămica unui băiețel de 1 an şi 6 luni şi sunt foarte îngrijorată. Peste tot pe unde am citit, scrie că la această vârstă copilul trebuie să răspundă când îl strig pe nume şi să înțeleagă respectiv să execute comenzi simple. Exact pe acestea fiul meu nu le prea face! Ce să fie oare? În rest, este un copil obisnuit: îi place să fie iubit şi îmbrățișat, spune câteva cuvinte – mama, tata, papa (când îl asez la măsuță), baba, apa, bibi, aio (alo),etc, este destul de linistit – se enervează când este foarte obosit sau când îi interzicem ceva dar nu face cine stie ce crize de nervi, de cate ori se loveste sau nu-i convine ceva vine la mine si se agață de un picior ca să-l iau în brațe, să-l alint – când îl iau în brațe îsi pune capul pe umărul meu, nu l-am învățat la olita, deci nu anunță când vrea – l-am pus acum două zile şi a făcut pipi; se joacă cu mingea – dacă o cerem o aruncă sau o loveste cu piciorul, dar nu neapărat în direcția noastră; dacă îi arăt imagini din cărți cu animale, urmăreste ce-i arăt, se mai şi plictisește; pune 3 cuburi unul peste altul si apoi le dă jos, pune cuburile în cosul lor – le aruncă prin casă etc; merge la cresa de stat de o săptămână – doamnele zic că e ok – că se joacă singur dar că e din cauza faptului că abia a început şi că face progrese; mănâncă singur bucăți de fructe de toate felurile, bucăți mici de carne sau alte alimente – duce mâncarea la gură de câteva luni, numai că uneori duce prea multe bucăți şi se îneacă – nu asteapta să înghită tot din gură; îi place foarte mult să facă baie, cară lucruri prin toată casa, are o masina pe care se urcă si zice bi bi când apasă pe mijlocul volanului; este cuminte când mergem la drum – îi place să meargă cu masina, se uită pe geam, mă ascultă când îi cânt etc – mai adoarme când mergem mai mult.. 3 – 5 ore – nu varsă etc; deschide dulapuri si sertare şi scoate tot din ele – le aruncă prin casă; stie să scoată si să pună capacul la un pix; „scrie” cu pixul pe foaie; când îi arăt ceva uneori se uită, alteori nu; arată cu mâna sau cu degetul arătător uneori, dar nu ceva anume – tine degetul asa ca si cum ar vrea să arate; uneori râde sau zâmbește de unul singur aparent fără motiv; uneori dă din cap ca si cum ar zice „nu” dar nu în context – de exemplu dă din cap în felul acesta când ii usc părul – când simte aerul cald, dar si în alte împrejurări, nemotivat; îi place foarte mult la tv – desene animate, reclame etc – de vreo lună nu mai dau drumul la televizor, dar nu pare afectat; când îi interzic să umble la dulap si-i spun „nu-i voie!”, pare să înțeleagă dar totusi face ce are de făcut – se grăbește să deschidă si să scoată măcar cât apucă până ajung să-l împiedic sau să-l iau de-acolo; dacă mă apuc să-i spun o poveste, sta linistit si mă ascultă până pe la jumătate – de obicei îmi analizează gura când vorbesc; se uită si în ochii mei când îi vorbesc; vine la noi când îl chemăm – mai ales când îi facem semn cu mâna să vină – de ex în parc eu merg într-un loc iar sotul meu în altul si-l chemăm de la unul la altul – execută de fiecare dată când ne întâlneste privirea, dar la nume nu ne prea răspunde; de auzit aude pt că se trezește sau se misca în somn dacă de exemplu umblu cu o pungă sau pocnesc un pet de la apă – oricum mergem si la orl – avem programare; tot în parc, când scapa din mana noastra, nu-l mai prinzi – merge tot înainte; cu somnul este ok – ziua (la prânz) doarme neapărat între 2 si 3 ore, iar noaptea văd că se cam agită în ultimul timp .. cred că e din cauza aparitiei dinților; nu-i prea place să-l duc de mână – adevarul este că nu l-am prea scos în parc, abia în ultimul timp am început să iesim; a stat cel mai mult în pătuţ pt că am avut foarte multe de făcut în ultimele 4 luni.. să fie din această cauză faptul că nu răspunde si nu face ce-i spun? Pentru că l-am neglijat? Ce credeți că ar trebui să fac? Este posibil să nu răspundă la nume din cauză că i-am atribuit diferite nume de alint şi nu stie care e numele lui (desi de o lună îl strigăm doar pe nume)? La această vârstă toți copiii înțeleg ce li se spune?

    • Buna!
      Din punct de vedere motor, copilul este în regulă.
      Ți-ai făcut deja autocritica așa că nu e nevoie să îți spun că are nevoie să meargă în parc pentru mișcare, aer și mai ales pentru a intra în contact cu ceilalți copii. Ai amânat și cu pusul pe oliță, ce aștepți?
      La această vârstă copii nu înțeleg ce li se spune și nici unii adulți nu înțeleg 🙂 , dar reacționează atunci când sunt chemați.
      Ai făcut o greșeală pe care o fac mulți părinți, bunici, alintă copilul cu tot felul de diminutive în cât sărăcuțul de el nu mai știe cum îl cheamă, are un nume de botez și te adresezi cu acela.
      Se poate verifica în felul următor dacă sunt probleme de identificare, mergi cu el la oglindă și spune-i cine se vede în oglindă cu numele lui…aștept să îmi scrii ce reacție a avut.
      În parc copii se prezintă sau la locuri de joacă, el este cum îl cheamă și îl prezinți celorlalți copii…
      În principiu nu ar fi probleme grave, e nevoie doar să recuperați ceva, datele pe care mi le-ai dat sunt pozitive, dar nu vreau să greșesc.
      Succes!

      • Buna ziua,
        Am fost la psihiatrie pediatrica si dr spune ca mai degraba n-ar avea probleme.. desi, de cate ori l-a strigat pe nume, nu a raspuns -aproape ca nici nu s-a uitat la dr (noua a inceput sa ne raspunda mai des).. Ne-a recomandat sa-i dam ulei de peste si sa revenim peste 3 luni. La cresa am intrebat doamnele, iar lor nu li se pare nimic ciudat la el. La fel, o prietena care este asistenta medicala si pe care am rugat-o sa stea cateva ore cu el si cu fiica-mea, zice ca nu observa nimic neobisnuit (este asist. med. fam.).
        Eu cred ca isi stie numele pt ca atunci cand il luam de la cresa, cand deschidem usa si-l strigam raspunde imediat (aproape de fiecare data), chiar daca se joaca. In schimb acasa, nu raspunde de fiecare data.. Plange cand il lasam dimineata la cresa, dar dupa ce d-na inchide usa, pana ii pun lucrurile in dulapior, deja nu se mai aude. Uneori se mai uita la lustra aprinsa sau nu ori mai face doi pasi pe varfuri, sau se uita cateva secunde la modelul covorului..Nu arata cu degetul! Cand vrea ceva merge singur sa-si ia, iar daca nu ajunge, striga „dă!!”.Daca vrea in brate intinde mainile in sus. Nu mai spune nimic!! Rar cate un cuvant inteligibil (din cele vechi).. in rest.. pe limba lui.. Ce sa fie?? Nu danseaza! Ii place muzica, dar nu daseaza, desi am o filmare cu el de pe de 1 an in care dansa..
        In schimb doarme relativ bine (se mai foieste uneori, dar rezolv cu o sticla de lapte cald – de obicei cand este racit face asta pt ca i se infunda nasul si nu poate respira bine), mananca de toate, chiar si singur, pune 6 sau 7 cuburi unul peste altul, incastreaza piese din plastic, face acele puzzle-uri din lemn cu animalute sau alte obiecte – pune fiecare piesa in forma corespunzatoare, se joaca foarte mult si este deosebit de interesat de jucarii. Am cumparat un joc din acesta din lemn acum vreo 3 luni si i-am aratat cum trebuie sa puna piesele, fiecare in forma ei. Parea ca nu intelege prea multe.. se mai uita, uneori nu prea, in schimb, acum o saptamana am gasit jocul completat perfect. Nu mi-a venit sa cred. L-am chemat pe copil, am scos piesele si i-am spus sa le puna la loc – a facut jocul. Intre timp mai cumparasem vreo 4 alte jocuri de acelasi fel cu diferite obiecte de imbracaminte etc – i le-am dat pe rand si le-a facut pe toate.
        Cu toate acestea, pare ca este „mai putin constient” decat alti copii de la cresa de aceeasi varsta. De ex. un copilas cu doua saptamani mai mare decat el i se adresa spunandu-i pe nume. Si el l-a recunoscut pe copilul respectiv – i-a zambit. Mi se pare ca uneori râde aiurea.
        Nu este un copil nervos, se enerveaza doar cand il opresc din explorarea casei – cand de ex il opresc sa mai scoata vase din dulapurile de la bucatarie, dar ii trece supararea destul de repede. Cand se supara ca-l iau cu forta dintr-un loc, se arunca pe spate astfel incat trebuie sa fiu atenta sa nu fie vreun perete sau ceva in fata mea cand il ridic in brate pt a nu se lovi cu capul de acel obstacol.
        In oglinda cand se vede, zambeste. D-nele de la cresa spun ca se joaca cu si alaturi de ceilalti copii.
        Dr. psihiatru ne-a sfatuit sa nu-l lasam la tv.

        Ii dam ulei de peste de aproape o luna.

        Intrebarie mele ar fi:

        De ce nu mai vorbeste oare? Nu-mi mai spune mama..

        Un copil de 1 an si 8 luni cu probleme de sanatate, ar putea sa se joace cum o face el??

        Va multumesc anticipat! Astept cu nerabdare raspunsul dvs.

        • Vârsta între 1 și 2 ani chiar spre trei este dificil de analizat neurologic, acum se formează sistemul nervos, uneori copilul ia pauză în vorbire, se întâmplă, alteori se conturează afecțiunile.
          Este limpede că este mai introvertit. Da, un copil se poate juca așa, și în multe alte feluri.
          Nu sunt pe principiul interdicțiilor, importante sunt cele două aspecte: cantitatea și calitatea, se poate uita la tv , dar depinde cât și la ce.
          Dansează? spui că nu, dar tu ai dansat cu el? Ai cântat lângă el? Copiii învață prin coping, adică fac ceea ce văd.

          • Bună ziua,
            V-am scris si cu altă ocazie despre fiul meu. Acum are 1 an si 10 luni. Asa cum vă povestisem, acum mai bine de 2 luni am fost la psihiatru, care ne-a sfătuit să-i dăm ulei de peste 3 luni urmând sa revenim la sfârsitul acestei perioade. Peste 2 săptămâni avem programare. Între timp, fiul meu a făcut niste progrese zic eu, dar tot nu ne pupă, îmbrătisează etc
            Vă scriu pt că sunt curioasă si speriată în acelasi timp de ce îmi va spune medicul.
            Să vă spun ce stie să facă la vârsta asta:
            – raspunde mai des zic eu, când îl strigăm – dar nu întotdeauna;
            – menține contact vizual – e mai bine decât înainte – când este pe jos, pe uita în sus, priveste în ochi;
            – isi pune ochelarii la ochi, ni-i pune si noua; la fel face si cu niste cercuri pe care le are- si le trage pe picioare până mai sus de genunchi, si le scoate, isi pune unul pe cap etc
            – construieste piramide din cercuri, asează 7 cuburi unul peste altul, încastreaza piese lego, face toate jocurile puzzle – avem 7 jocuri cu diferite obiecte, animale etc pe care le asează în locul corespunzator;
            – sta 5-10 minute pe oliţă – uneori face, uneori nu, iar uneori se asează îmbrăcat;
            – se deplasează înainte şi înapoi împingînd cu picioarele masina;
            – reproduce sunete de ex: di, di sau i a a când merge cu calul ; se bate cu mâna peste gură si face ca indienii – când facem noi asta, face şi el;
            – dacă ne vede sărind vine si încearcă si el, se amuză grozav ridicându-şi picioarele pe rând (dacă îi spunem să sară, stie ce-i spunem si vine repede si ne trage de picioare sa ne ridicăm ca să sărim cu el); dacă ne vede dansînd tot la fel face – cred că încearcă să ne imite – am înțeles că asta e ok;
            – mai are un joc, o masina care are niste spații in diferite forme geometrice – stie să bage fiecare formă în spațiul corespunzator;
            – pe mine mă apucă de nas dacă-i spun să-mi arate nasul, dar nu mi-l arată pe-al lui;
            – mănâncă singur cu furculița;
            – plânge după noi dacă iesim din cameră; plângea si când îl lăsam la cresa, dar acum de vreo săptămână nu mai plânge;
            – trage mașinuța de ață;
            – dă cu mătura – înainte doar plimba mătura prin casă, acum pare că stie la ce foloseste;
            – nu răspunde la comenzi decât când vrea;
            – îmi dă o jucărie pt a apăsa pe un buton ca să o fac să cânte si când vede că mă fac că nu înțeleg ce vrea, se enervează si insistă -dacă o pun alături, o ia si mi-o dă din nou;
            – nu ne spune cum fac animalele desi i-am tot spus – uneori spune după mine „cucu-igu” – dar eu îi spun de cocoş si cum face;
            – într-o dimineața m-a privit de la distanță si mi-a zâmbit..după care a zis ma-ma. Nu mai auzisem de mult cuvântul ăsta din gura lui. De fapt, spune puține cuvinte, dar spune de exemplu „da da da da”, u i u i u i, si alte sunete de genul acesta. Credeți că învață să vorbească în felul ăsta, sau ce să fie?
            – chestii ciudate nu face, doar uneori bate din palme dar nu stiu dacă are motiv sau nu..mie mi se părea că o face fără motiv, dar am văzut că într-o zi a bătut din palme după ce a terminat de făcut un puzzle – poate a văzut la cresa;
            – de asemenea, am văzut că ajută la strâns jucăriile – pune si el cate una în cos – dar mai mult îi place să le împrăștie;
            – nu este agitat, agresiv etc;
            – are un aspect normal, zâmbește, râde;
            Ce părere aveți despre ce v-am scris?

            Mulțumesc!

          • Eu zic ca este bine. Este posibil să întârzâie cu vorbitul, dar asta nu e o problemă, unii vorbesc mai devreme, alții mai târziu.
            Dacă vreți să arate părți ale corpului lui, mergeți cu el în fața oglinzii și arătații cu mânuța lui.
            Faptul că mănâncă singur și stă și pe oliță, iar este foarte bine.
            Mai scrieți-mi după ce mergeți la medicul psihiatru.
            Cu bine!

          • Buna ziua,

            Asa cum va spusesem acum ceva vreme, am fost din nou la psihiatru care ne-a spus dupa ce l-a observat si i-a facut un test, ca nu are nimic – doar e mai lent, insa am ramas sub observatie (mergem din nou, la 3 luni). Nu stiu ce sa zic.. nu prea reusesc sa-l invat mai nimic. Precizez ca nu a pierdut achizitiile anterioare – se joaca la fel de frumos – numai ca nu mai vorbeste (spune multe pe limba lui).

            L-am pus in fata oglinzii dupa ce l-am uns pe nas cu ruj rosu aprins si.. zambea ca de obicei, fara sa se stearga sau sa imi dea impresia ca observa schimbarea. Ce parere aveti?

            Nu spune cum fac animalele si nu vrea sa repete dupa mine cuvinte. Nu stiu cum sa-l invat sa vorbeasca..

            Cand mergem in parc se joaca foarte frumos, se da pa tobogan cum trebuie, numai ca nu se joaca cu ceilalti copii – se uita de la distanta, insa nu pare interesat sa se apropie.

            La cresa sta intre copii, dar din cate mi-au povestit doamnele, nu se joaca unii cu altii – interactioneaza mai mult atunci cand isi smulg jucariile unii altora;

            Are ceva vreme de cand doarme langa mine, cu capul pe pieptul meu, vrea imbratisat si mangaiat pe spate inainte de culcare, dar nu ne pupa.

            Cu atentia sta.. asa si asa – raspunde cand vrea (si d-le de la cresa au observat).

            Nu-mi dau seama daca intelege ce-i spun: nu aduce obiecte daca-i cer.. Inainte imi aducea diferite obiecte voluntar, fara sa cer eu -acum nu mai face asta si cred ca nu vrea sa aduca.

            Acum are 2 ani si aproape o luna. La vasta asta nu vorbeste mai nimic – spune papa cand vede mancare si-i este foame – se duce si se urca singur in scaunul sau la masuta (se urca pe un scaun de langa al sau si intra la masa lui).

            Mananca de toate (chiar si singur), doarme toata noaptea, doarme la pranz 3 ore.

            Se ridica din cand in cand pe varfuri (pentru un pas sau doi).

            Asculta muzica si poezii audio pentru copii – este foarte interesat.

            Uneori, am vazut ca isi incordeaza manutele tinand degetele indepartate. Totusi, nu face nimic obsesiv.

            Nu este sensibil la zgomot – ii usuc parul cu feonul de cand era foarte mic. sta langa mine cand dau cu aspiratorul.

            O chestie interesanta: l-am tuns de curand si va spun ca era sa ramana cu jumatate de cap netuns, asa de mare scandal a facut. A tipat si a plans intr-una. Oare de ce? Nu este sensibil la zgomot, deci?

            Nu-i convine nici cand ii tai unghiile.

            Nu prea face pa in semn de „la revedere” – uneori ridica doar mana.

            Ii place la plimbare si cam vrea in brate.

            Cu imitatia nu sta prea bine: in afara de faptul ca-l imita pe Tarzan (cand ne vede pe noi) si sa zicem.. incearca sa sara daca ne vede pe noi..nu prea imita.
            De exemplu azi ii ceream sa caste gura mare ca sa-i dau cu spray in gatisor pt ca e racit si nu vroia cu niciun chip desi ii place tantum verde. Daca-i spun sa-mi arate limba si-i arat, parca are niste incercari, dar nu se stramba sa imite..etc

            Credeti ca s-ar impune terapie? La ce fel de specialist ar trebui sa apelez? Sa astept sa-mi recomande dr psihiatru pe cineva? E posibil sa aiba o colaborare cu cineva..

            Multumesc mult!

          • Draga Ana, eu zic că este în termeni normali copilul, dar urmărește-l în continuare.
            Ați putea să cântați cu el, să dansați nu doar să îi puneți cd-uri să le asculte.
            Nu tuturor copiilor le place la frizer, se știe asta și că majoritatea plâng 🙂
            Nu mai știu dacă sunteți din București dacă doriți puteți trece pe la mine la cabinet să vă văd.
            Cu bine!

  20. Bună am un băiețel de 6 ani și 8 luni este in clasa pregătitoare,a început sa lovească sa strângă de gat spune doamna Invatatoare,oricine îl lovește puțin zic ceilalți el da înapoi mai tare.el nu a făcut pana acum asa ceva .iam vorbit frumos.( el spune ca ceilalți au început ),cu pedeapsa se pare ca nu merge,în schimb nu are răbdare,vorbește mult,la școală rezolva bine cerințele doar ca se grăbește,în schimb acasă scrie mai frumos ca și la școală.

  21. Buna ziua,am un băiețel de 2 ani și 10luni,este foarte activ,încăpățânat si plânge foarte mult din orice motiv,chiar face crize,se trântește pe jos dacă nu e cum vrea el, îl trimit la el in camera sa se calmeze,se duce, și după ce este calm ii explic unde a gresit….uneori este agresiv..cu noi nu prea..mai mult cu bunica si străbunica.,.trebuie câteodată să i spun de mai multe ori până face lucrul respectiv,alteori reacționează rapid.manaca singur,face singur la wc, se dezbracă singur,doarme singur..doar ca se enervează repede daca nu reușește un lucru și începe și plânge..de vorbit ,mai mult de propoziții formate din 3 cuv nu spune,recunoaște multe lucruri,la gradina s a adaptat si nu prea..plânge când îl las dar după se oprește și participă la activități,mănâncă si doarme..nu îl interesează cântecele și poeziile…din descriere ar avea adhd?multumesc

  22. Buna ziua,am un băiețel de 2,10 luni.este un copil energic,încăpățânat si plânge foarte des ,din orice motiv,fapt ce mă face să cred că ar avea adhd.este impulsiv cateodata mai loveste uneori Fara voie uneori cu, plânge dacă nu e cum vrea el,de vorbit nu vorbește foarte bine mai mult de propoziții cu 3 cuvinte nu leagă, am început și grădinița,nu prea vrea să meargă,plânge când îl las acolo….acasă când îl aduc îmi povestește despre gradi dacă îl întreb,…dar grija mea este faptul că plânge prea mult…decand era bebe tot așa a rămas..aveți un sfat să mi dați va rog?

  23. Buna ziua..am un baietel de 3 ani jum…..Este foarte agitat…se plictisește foarte repede…acum am început gradinita si mi s a atras atenția k nu e atent niciodată la ce zice doamna ca pleaca in cealalta camera…acasă il pun sa coloreze si sta 2 min si nu mai vrea…cu jucariile abia se joaca….si cu plastelina la fel. Nu pot intra in magazin cu el k nu pot sta la rand…in parc mergem si dupa jumătate de ora vrea sa plecam….crize d e nervi sau urlete nu face. am fost cu el la psihiatrie pediatrica si mi a dat rispolen si melatonina sa doarmă noaptea. …se trezește des….dar dupa 3 luni l am oprit k nu s a văzut nici macar un rezultat inafara de melatonina care adormea repede dar tot se trezea…va roggg ce ma sfatuiti…sa consult un psiholog?

  24. Buna, am un baietel de 1 am si 7 luni, mananca si doarme bine. Este foarte activ si mereu ocupat cu vreo activitate. Incerc de ceva timp cu mari eforturi si fara roade sa il invat anumite lucruri. Spre exemplu faptul ca oamenii, jucariile sau partile corpului poarta un nume. El rosteste cuvantul mama dar la intamplare sau cand aude pe altcineva rostind cuvantul. Nu pot sa ii dau anumite sarcini simple ( pune jos jucaria sau dami jucaria de pe masa), este atent la explicatii pentru cateva secunte si pleaca fara sa execute, trebuie sa insist mult si sa ii dau mult prea multe detalii ca sa execute, dureaza mult si aproape ca fac eu toata treaba in locul lui. Mentionez ca locuim in chirie in Anglia (7 adulti si 2 copii mici) ambianta este foarta placuta dar aglomerata chiar daca casa este mare. Celalat copil este cu o luna mai mic dar intelege tot cea ce i se spune desi ne ocupam in egala masura de ambii copii. Se joaca impreuna si se joaca cu toti copii, este sociabil si prietenos. Nu prea avem contact vizual decat daca ii cant spre exemplu, atunci are rabdare ca sa ma priveasca, este vulcanic si se supara foarte tare daca nu il las sa faca cea ce doreste, desi am incercat sa ignor faptul ca el se arunca de pamant cand nu obtine cea ce vrea, tot nu reusesc sa il dezobisnuiesc de acest obicei. Spune cateva cuvinte ” vreu” si arata cu degetul sau ma ia de mana cand doreste ceva, bate palma, da noroc sau arata „ok”. Dar nu reactioneaza auditiv decat vizual, desii sunt convinsa ca aude foarte bine. Sunt ingrijorata pentru ca nu pot sa imi dau seama daca e Adhd, o intarziere in gandire sau poate altceva mai grav, va rog sa ma indrumti putin, multumesc

      • Buna, va multumesc pentru raspuns. Copilul are 2 audio teste facute, ultimul a fost la 1 an si o luna, mi sa confirmat ca aude foarte bine doar ca nu prezenta interes la sunetele cu care a fost testat si ca voi primi o reprogramare la audiotest in momentul in care copilul are 2 ani. Ciudat deoarece daca el aude atunci de ce trebuie sa revin?! Mi-am analizat copilul foarte bine si am observat actiuni pro si contra autismului. Cateodata pare sa inteleaga dar cateodata nu deoarece devine nervos si agitat, nu este foarte afectuos insa obsearva repede daca ramane singur in incapere dar nu si absenta mea in momentul in care plec, se poarta cu toti la fel…. Nu are o persoana pe care sa o indrageasca mai tare, nici macar pe mama, desii cand era de 8 luni se bucura de momentul reintalnirii daca plecam cateva ore de langa el. Acum nu mai observ aceasi reactie. Totusi reuseste sa isi exprime dorintele prin faptul ca arata cu degetul, nu mai stiu ce sa cred, multumesc din suflet

        • Buna!
          Un diagnostic gen autism se pune greu, dar se poate sa fie o TSA, adica tulburare de spectru autist, acestea sunt mult mai nuantate si au caracteristici diferite, de la copil la copil.
          Spune-mi mai multe despre cum se comporta copilul afectiv, se bucura când te revede dupa mai mult timp? cum reactioneaza la magaieri? zambeste? ce anume il face sa zambeasca? ce activitate ii face cea mai mare placere?

          • Buna, in momentul in care ne revede pe noi parintii zambeste dar nu vine sa ne imbratiseze. Nu iau placut niciodata imbratisarile sau pupacelile. Seara de seara adoarme cu noi in pat, il mangaiem amandoi si il sarutam, reactia lui imi pare oarecum nepasatoare insa doreste prezenta noastra pentru ca ii place sa stea cu spatele la pieptul meu… Sa il tin in brate, daca ii spun” fa si tu drga draga la tati” ma imita, daca il sarut pe tatal lui observ o oarecare ” gelozie” pentru ca vine si el si ma pupa intai pe mine mereu si la cererea mea il saruta si pe tatal lui. L-am invatat sa ne stranga in brate de vreo 2 saptamani dar o face rar si nu simt dorinta, mai degraba o dorinta de a duce la capat o sarcina sau de a imita actiunea mea. Dimneata il iau in brate pentru ca se cere el si observ ca este interesat in a ajunge la diferite obiecte si nici decum bucuria revederii mamicii dupa o noapte linistita. Zambeste aproape tot timpul dar ii face placere sa ne jucam de-a vati ascunselea sau cucu bau, inspecial daca ma prefac ca ma speriat. Zambeste si atunci cand il felicit la anumite sarcini simple dar duse la bun sfarsit, daca pune puzzle-ul in compartimentul potrivit spre exemplu, spune si el bravoo impreuna cu mine. L-am invatat anumite cantecele in care el trebuie sa se aplece atunci cand cant, observ ca le recunoaste mereu si se apleaca, ii face placere sa ne jucam impreuna, sau cantece in care ne jucam cu palma si degetele… Si acelea le recunoaste si rade mereu cand le aude. Ii place sa se joace cu parul meu. Strange in brate ursuletul de plus si ii canta „nani nani”, ii da pupic daca ii cer sa o faca. Stie cum sa se joace cu jucariile, impinge masina si stie cum face avionul. Spune alo atunci cand vede telefonul. Stie sa manace singur si serveste si pe altii cateodata si din propria initiativa. Observ ca nu isi cunoaste numele dar daca ii spun sa ii dea de mancare la tedy ( numele ursuletului) spre exemplu, o face. Imi aduce papucii ca sa il incalt sau ma imbratiseaza atunci cand se loveste si plange. Imita foarte bine atat gesturi ale fetei sau corpului cat si cuvinte, spune diferite nume, mama, tata insa atunci cand beve persoana respectiva si doreste ceva de la ea, o ia de mana si o duce in fata obiectului dupa care arata cu degetul la obiect si cateodata se uita in ochii persoanei respective si asteapta ajutorul lui chiar daca este un simplu strain sau chiar mama. Observ ca plange fara motiv, el pare sa nu inteleaga de ce anumite actiuni au loc si izvucneste in plans. Copilul se linisteste seara dupa o zi agitata daca il iau in brate si incep sa ii cant cantece pentru copii, are si el 2 cantecele la care fredoneaza cate 2 cuvinte, asa adormim noi seara. Sper ca am atins punctele esentiale, astept cu nerabdare o parere, tin sa va anunt ca astept deja programarea la neuro-psihologie aici in Anglia, la cerea mea de la medicul de familie, multumesc

          • Intre timp cred ca ati fost si la neuro-psihologie, sunt foarte curioasa sa stiu ce v-a spus. Din descrierea pe care ati facut-o nu vad ceva care sa mi se para suspect, poate sunt mici intarzaieri, dar se pot recupera. Altfel nu toti copii sunt foarte afectuosi, ca si noi adultii de altfel :-))
            Legatura dintre mama si copil este foarte puternica de aceea ma bazez foarte mult pe intuitia mamei, daca ati simtit ca ceva nu este exact cum ar trebui, cred ca asa este. Singurul lucru care mai imi atrage atentia este legat de plans, unii copii isi simt neputinta si se manifesta asa, mai exista si alte cauze legate de plans, cand ii doare ceva sau au o afectiune.
            Sa imi spuneti daca sta singur pe olita sau cere si daca poate manca fara ajutor si ce mai poate face singur.
            Astept cu nerabdare sa aflu ce a zis cel de la neuro.
            Numai bine!

  25. Buna ziua,am un baietel de 1 an si 10 luni care face niste crize de plans groaznice. Se enerveaza din senin de la lucruri foarte marunte,de ex. nu poate sa duca o sticla de 2l la gura sa bea apa pt ca e prea grea pentru el si incepe,sau ii vine in minte ca ar manca o inghetata si daca nu am in congelator e criza. Oricat as incerca sa ii explic si sa fiu calma,sa il iau in brate si sa ii distrag atentia cu orice altceva nu tine. Plange si doua ore incontinuu fara a se calma deloc,ba mai rau incepe sa tremure de nervi,se pisca si se trage de par,se pocneste cu palmele . Suntem disperati ca nu stim ce are sau incotro sa ne indreptam. El e un copil destul de bine dezvoltat intelectual(zicem noi) pt ca vorbeste destul de bine cam de la 1an si 7 luni,acum a inceput sa faca propozitii simple,a renuntat la pampers de la 1an si 8 luni singur,dqr ne sperie crizele astea de plans isteric. Va rugam sa ne indrumati sau sa ne ajutati cu un sfat pt ca noi vedem problema asta ca pe ceva foarte grav. Multumi.

    • Buna ziua,
      exista doua posibile cauze:
      1. Nu vi s-a intamplat sa va suparati pentru ca nu primiti ce va doriti? Poate chiar de foarte multe ori, asa ia nasterea frustrarea pe care unii dintre noi o tolereaza mai usor, altii mai greu. Daca este vorba de asta, copilul dvs. are nevoie de ajutoe si explicatii din partea dvs. de ex. cu sticla de apa, ar fi trebuit sa ii explicati ca adultii folosesc sticle mari, pentru copii sunt sticle mai mici si ii puneati in ceva adecvat, daca refuza si insista sa bea din sticla mare il ajutati sa bea si ii explicati ca nu puteti sa ii tineti sticla de fiecare data …este un copil ambitios!
      2. Poate fi si o cauza neurologica, daca persista in timp simptomul mergeti si la un consult la neurologie.
      Cu bine!

  26. Buna seara. Avem un baietel de 1 an si 11 luni.De mic a fost foarte agitat…A avut colici 5 luni, probleme cu somnul, crize de plans. Toti doctorii ne-au spus ca toate au fost de la colici. Pentru ca ajunsesem sa nu prind doua ore de somn pe noapte si eram efectiv epuizata, am recurs la leganatul pe picioare. Astfel, reuseam sa mai adorm cu el asa si el se linistea prin leganat. Din pacate, si cum la aproape 2 ani se leagana uneori singur. Copilul nostru nu a avut mai mult de un somn pe zi nicicand. Acum doarme bine, din fericire. Mentionez ca l-am alaptat 9 luni. Dupa intarcare, a inceput sa doarma mai bine.
    Problema este ca spune in jur de doar..5 cuvinte mai clar, dar uneori le spune fara vreun sens sau o referire la ceva. II plac mult cantecelele si dansul, imita diverse miscari din filmuletele cu desene animate. I-m facut si cartonase cu obiecte cunoscute, animalute etc., dar, desi le recunoaste cand il intreb „unde-i…?”, nu vrea sa repete nimic! De 4 zile merge la cresa. Acolo, nu plange, papa tot si face nani foarte bine.
    Doamnele imi spun ca este „peste tot” si ca este o problema ca se leagana…In schimb, de cand e la cresa acasa este mult mai matait din orice:cand vrea ceva si nu i se da caci nu este permis, sau pur si simplu..deheaba, din senin tipa. Tipa si fara motiv. La locul de joaca in parc, nu intelege unde nu este voie si, de multe ori, face crize de nervi, se tranteste in genunchi sau pe spate. Trrebuie sa il iau acasa fortat in acele momente, fiindca face maaaare galagie.
    V arog sa imi spunti,ce safacem???

  27. Buna ziua,
    Am un băiețel de 4 ani si 7 luni. L-am suspectat de autism,principala cauza fiind faptul ca nu vorbește . Anul trecut,la3 ani si7 luni,am pers cu el la centrul Napocensis din Bucuresti pt a depista ce problema are,unde ni s-a spus ca nu este suspect de autism . I-am facut si testul acela de 4 ore,in care l-au testat si a ieșit Ok . In urma testului a ieșit ca are o intârziere de vorbire de 1 an si 8 luni,iar pe partea de motricitate este peste vârsta lui cu 1 an si 3 luni. Copilul este foarte activ,aleargă foarte mult prin casa dinte-o parte in alta..a început sa vb cate putin,face si propoziții scurte,însă nu a ajuns la nivelul de Conversație ..uneori este si putin „violent”. ..adica atunci cand se joaca cu copiii,ii împinge ,aparent pare ca el crede ca asa se joaca…este foarte pasionat de masini,stie toate mărcile ,iar uneori destul de des,face ca masina…A început grădinița ,in Franta, iar acolo ni s-a spus ca de la începutul anului a evoluat foarte mult,însă nu vrea sa respecte întotdeauna regulile..si tot timpul trebuie sa se ocupe cineva doar de el..cand asculta un cântecel si ii place,il vrea sa-l reasculte doar pe acela..Copilul este foarte afectuos ..uneori parca prea afectuos..se împrietenește foarte repede cu străinii …ne întreaba de persoanele care-i plac..La gradi nu o mai suporta pe educatoare,însă pe ajutorarea de educatoare o adora..A început sa vorbească mult,însă nu înțelegem mare lucru din ce spune. Ne cere cand isi dorește ceva ,iar daca-l refuzam trebuie sa specificăm „mai tarziu”,altfel nu ne înțelegem cu el. Cel mai rau este cand vrem sa iesim cu prieteni,căci el nu mai vrea sa plece cu noi,vrea cu ei..iar in momentul cand vrem sa-l luam face o criza de plâns si țipete .. De asemenea cand ne întâlnim cu persoane din afara casei,parca intra in priza si nu prea ne mai ascultata,atunci cand suntem doar noi este mult mai cooperant.Noi ii oferim tot ce isi dorește si foarte multa afectiune …ma îngrijorează comportamentul lui…scrâșnește dinții cand vrea sa-si mângâie frățiorul mai mic,apoi ii clănțăne …il iubește mult,mereu daca il cert pe cel mic imi zice”lasa bebe”,dar pare destul de agresiv . Aceleasi gesturi le face si cand sta la masa la restaurant.La restaurant nu prea are stare,trebuie sa alerge dinte-o parte in alta.Face obsesii pe anumite obiecte,iar daca-l rugam sa înceteze ,face crize de plâns si țipat. Uneori cooperează foarte bine,însă alte ori este greu sa te înțelegi cu el…sper ca ați înțeles ceva din ce am încercat sa spun . Va mulțumesc de răspuns!

    • Buna ziua!
      Daca am inteles eu bine, are un decalaj legat de dezvoltarea lui intelectuala. Parerea mea este ca ar fi bine sa ii faceti niste teste serioase de dezvoltarea cognitiva la un psiholog dupa care sa incepeti recuperarea pe partea asta. E clar ca fizic este bine dezvoltat, dar pare ca are un usor retard care este foarte posibil sa fie o nota de autism. Daca nu interveniti la timp, in ani creste exponential.
      Cu bine si va rog sa ma tineti la curent cu ce ati mai facut.

  28. Buna ziua am si eu 1 baiat de 3 ani si atunci cand vrea ceva nu prea cere ci mai mult tipa este foarte agitat cand se joaca se plictiseste si nu duce treaba pana la capat atunci cand nu vrei sa-i dai ceva se tavaleste,se tranteste si tipa pana ii dai daca inveti cu el acum stie mai tarziu daca il intrebi nu mai stie de acea eu cred ca are si pierderi de memorie este foarte dragastos cu alte persoane si le asculta doar de noi cei din casa nu asculta

  29. Bună am o fetiță de 1 an și 3 luni și mă îngrijorează faptul ca este neatenta câteodată o strigliceride și nu mă baga în seama alta data da.Nu are răbdare sa se uite într o carte sa I arat animale etc doar da paginile, nu vrea șa mă pupe sa mă iubească efectiv dacă o ți în brate nu vrea se tot frământă. , incerc sa I arat părțile corpului dar nu vrea sa stea.zice mama doar când vrea ceva, fredonează ta ta ta mereu în timpul zilei, este foarte energica nu are stare deloc.De multe ori vb cu ea nu mă baga în seama. La tv I pun cântecele dar când aude nu te mai ia în seama.Dacă I zic sa facă tai tai nu vrea mai face cu mânuță pa câteodată când are chef.Poate fi ADHD. ? Va rog sa îmi răspundeți. Va mulțumesc

  30. Buna ziua,
    A-si avea si eu o intrebare in legatura cu baietelul meu. Baiatul meu are 7 ani acum a terminat clasa zero. Acum la sfarsit de an s-a tinut serbarea la care am observat ca baiatul meu la inceputul serbarii facea lucrurile bine si asa cum trebuia asa mai la sfarsit pe facea pe dos, se juca cu parul fetitei de langa el, se foia. Dupa ce s-a terminat serbarea am vorbit cu invatatoarea care mi-a confirmat ca si in timpul anului ii deranjeaza pe ceilalti cu gesturi marunte ii atinge etc. si invatatorei ii este foarte greu pentru ca trebuie sa se lupte mereu cu el. De mic copil a fost mai hotarat, mai artagos dupa de varsta de 2 ani a inceput o perioada grea pentru noi ca parinti pentru ca opunea rezistenta mereu situatia aceasta a tinut dupa varsta de 4 ani. Nu facea histericale, nu se tavalea pe jos doar ca toate lucrurile le vroia dupa propria dorinta. Dupa varsta de 4 ani lucrurile s-au mai schimbat pot sa comunic cu el bine, acasa se joaca foarte mult, joaca lui preferata sunt jocurile lego, este in stare ca ore intregi sa construiasca fel de fel de lucruri dupa imaginatia lui. Cand suntem in aer liber ii place foarte mult sa se catere, sa mearga cu bicicleta, mai joaca footbal. De la patru ani a inceput sa-l interezese cifrele, literele si la scoala la sfarsit invatatoarea a facut niste evaluari ca la cei de clasa zero si a obtinut un punctaj bun. profesoare de educatie fizica ni sa plans ca face totul pe dos ce zice ea. Intrebarea mea ar fi ca de ce face uneori totul pe dos si de ce nu se tine de reguli si asta doar in alte medii decat acasa, oare ar avea deficit de atentie? Acasa noi de descurcam cu el cand mergem undeva se comporta normal nu este agresiv, noi calatorim mult si in timpul calatoriile are rabdare in masina, avion se adapteaza conditiilor doar ca la scoala opune rezistenta prin faptul ca uneori face lucrurile pe dos, Invatatoarea ne zice ca uneori asa de linistit sta si creaza(face carticele mici) deci de la o extrema la alta zice ea.
    Multumesc!

    • Buna ziua!
      Daca am inteles eu bine, aveți o viață de familie destul de complexă, iar ca lucrurile să fie în ordine fiecare știe unde îi este locul și ce are de făcut 🙂 Băiatul este în regulă, nu are nici un deficit, are doar nevoie să defuleze, singur loc unde nu se simte total constrâns este la școală câând obosește. Pe scurt, are nevoie de mai multă libertate și de o modalitate proprie de exprimare…poate un sport care să îi placă, poate ceva artistic sau poate pur și simplu are nevoie să se joace. Opoziția pe care o manifestă este modul lui de ași exprima autoritatea și nu este un lucru rău…Depinde ce vă doriți mai mult, un copil extrem de disciplinat care va respecta regulile și autoritatea sau un copil liber?
      Cu bine!

  31. Buna seara!Am un baietel de 2 ani.Pana la 1 an si 5 luni a mancat de toate dar treptat a inceput sa refuze alimentele ,mancarea noua in general.Acum la 2 ani are zile cand mananca cirese sau capsuni de exemplu dar sunt zile cand le vede incepe sa planga si sa zica NUnu.Cand vede ceva nou si incerc sa ai dau sa manance la fel procedeaza incepe sa fuga si sa zica ca nu vrea.El este vioi a inceput sa zica destul de multe cuvinte ,nu le spune corect dar asociaza cu ce spune nu e leaga inca.Stie cum ai chiama pe toti cei care stau in casa.Stie cum i-l chiama (isi zice numele( doar daca se vede in oglinda dar daca i=l ntrebi zice NuNU.Se joaca adecvat cu jucariile.Stie toate partile corpului,sa le arate si cateva sa spuna cum se numesc.Are momente cand se uita la mine parca nu ar fi prezent .Raspunde la nume.Este vesel,iubaret si energic.Am vazut pt internet ca ,copiii care au autism au asa probleme cu mancarea.Nu inteleg cum de acu jumatate de an manca orice si acum are asa de putine feluri de mancare pe care le prefera.Va rog mult sa imi ziceti trebuie sa ma duc la un psecialist>?Multumesc din suflet/.

  32. Buna ziua. Am si eu o problema mai deosebita, poate reusiti sa ma luminati ca eu am ajuns la capatul puterilor azi. Am un baietel de 3,6 ani. Este un baietel perfect normal. Are un fratior de 1,6 ani cu care se intelege relativ bine. Cand se iubesc cand se urasc. De pe la vreo 2 ani (nu tot timpul) cand si cand il apuca niste crize destul de urate, si nu stim de la ce De obicei cand nu ii convine ceva incepe si tipa(nu loveste,, nu zgarie, etc) DAR cand incerc sa il potolesc incerc sa il scot din locul si starea in care e, cateodata ii ofer apa. Imi spune ca nu vrea, dupa aia se razgandeste si o vrea, cand ii dau cana, nu mai vrea si plange si tipa intr-una. Daca ii zic sa se ridice nu vrea, dupa aia vrea, dar nu poate singur, ii dau mana sa il ajut nu mai vrea, vrea singur, il las singur iar nu poate singur si tot asa cu orice obiect sau actiune. Dupa ce trece(poate sa dureze 15 min sau o ora), cand ii zic ca a fost obraznic el zice ca nu, cand ii spun ca nu ma asculta ele zice ba da. Si DA, NU , BA DA, BA NU astea ma omoara. Si orice rapsuns cand il intreb ceva e :pentru ca da sau pentru ca nu . Sper ca intelegeti ce am scris aici si poate imi dati un sfat ca nu stiu ce sa fac cu el cand e asa. Si la gradinita face la fel(nu foarte des) si atunci ma suna educatoarea sa ma duc sa il iau ca nu se poate ocupa de ceilalti copii. Si la urma am observat ca cel mai des se intampla dimineata cand ne pregatim de gradinita si la gardinita cand merg la masa de la 12 inainte de somnul de la pranz.

    • Buna seara!
      Dacă nu ați întreprins încă nimic înseamnă că răspunsul meu nu este tardiv 🙂
      Nu pare a fi o problemă psihologică ci mai degrabă de natură neurologică, să sperăm că nu este vorba de nimic, dar ca să fiți sigură mergeți la un neurolog și povestiți-i ce mi-ați spus și mie…pare o neputință legată de manipularea obiectelor.
      După ce mergeți vă rog să îmi spuneți și mie părerea neurologului.
      Cu bine!

  33. Buna ziua am un băiețel de 9 ani el de când lam nascut a fost foarte agitat nu prea dormea era violent cu copii cu noi am zis ca lam alintat prea mult .acum ma îngrijorează pt ca este deja mare si tot ce spun în minutul următor face acelasi lucru daca il cert pune o privire ca si cum in momentul ăla ar da in mine la scoala nu este atent el este foarte destept dar nu se poate concentra .mam gandit ca poate isi revine cu vb frumoase dar degeaba fie ca tip fie ca vb frumos este acelasi lucru ce pot sa fac ce unde ar trebui sa merg .

  34. Buna ziua.
    Avem un baietel de 4 ani si patru luni care are un comportament ce ma ingrijoreaza.Tipa foarte rau cand se enerveaza, ne bate, ne musca, ne scuipa, uneori il apuca din senin,sau cand se joaca si nu castiga el sau nu se face ce zice in momentul jocului sau in general, de cele mai multe ori pt ca nu-i dam ce vrea sau nu facem ceva cum vrea el. Mentionez ca ii place sa fie mereu primul in tot ceea ce face, si nu concepe sa piarda. Am, incercat bineinteles toate variantele, nu merge nimic. Dar nu mai stiu cum sa-l potolesc, sau il linistesc dupa o groza de rugaminti. Fac precizarea ca si noaptea, daca se trezeste din diverse motive (este ud si vreau sa-l schimb, sau vreau sa-l acopar cu paturica lui, etc) uneori este violent. Ne loveste cu picioarele si ne spune sa plecam din camera. Nu vrea apa, nu vrea lapte, nu vrea desene, nu vrea nimic. Vrea doar sa plecam din camera. Criza poate sa-l tina 5 minute sau 30 minute.Precizez ca nu face mereu aceste scena. Cateodata cand vine de la gradinita tipa ca nu vrea sa se spele pe maini, sa manance, dar dupa mai multe rugaminti cedeaza.Ii place sa fie mereu rugat si cand face cate ceva bine sa fie recompensat. Lui ii place sa fie mereu intr-o competitie:cine ajunge primul,cine face primul si tot asa.
    Asa cum spuneam, cand are o criza noi plecam din camera, asa cum vrea el. Insa revenim pentru a-l supraveghea sau pentru a incerca sa-l convingem sa nu mai fie suparat. El ne goneste iarasi. Insa dupa ce plecam el incepe sa planga. Daca revenim in camera lui el plange si tipa mai tare. Noi incercam sa-l impacam cumva (luandu-l in brate, dandu-i drumul la desene, sau oferindu-i alte variante) pentru ca ne sperie starea lui . De exemplu, incerc sa evit cat mai des aceste crize. Daca ii dau cate o palma la fund sau il cert face mai urat si ma loveste si el. Am incercat sa il pedepsesc in camera la el dar tranteste, arunca tot ce prinde prin camera si este egal cu zero. Pe langa asta mai are si o energie foarte mare. Nu sta locului nici o clipa vrea sa alerge mereu. La gradinita e groaznic:nu participa la activitati, nu asculta si alearga in continuu.Imi spune mereu educatoarea ca este foarte obraznic si nu asculta, mentionez ca nu este singurul , Daca ii captezi atentia el vrea sa termine primul dar nu conteaza daca face bine sau rau. Nu vrea sa invete poezii cantece, macar sa stea pe un scaun linistit .Mereu este in continuua miscare. Este agitat mereu.Poate sa alerge si 2 ore in continuu. Se catara mereu. Cateodata e de groaza. Lucru care este deranjat. Este intr-o continuua miscare. II place sa fie in centrul atentie, si prinde foarte repede ce ii arati, cu tot ca nu este atent.Se plictiseste foarte repede si mereu vrea ceva nou.Multumesc!

  35. Buna ziua !
    Am si eu un băietel in varsta de 2 anişori (abia impliniti) care uneori ne da mare bătaie de cap. Nici nu stiu cum sa incep. Este foarte, foarte energic, exagerat chiar, uneori nervos, nu vorbeste decat maxim 10 cuvinte (mama, tata, papa, bye bye, tit tit, nino nino cand vede masini cu sirene si altele nesimnificative) imita vreo 12 animale (le-a invatat de la desene si cu ajutorul cărtilor si al meu). Acasa ne-am invatat cu el asa, incercam sa ne ocupam cat mai mult de el, are zeci de jucării cu care se joaca si apoi le aruncă, ne trage de mana cand doreste sa-l ajutăm cu ceva, incerc sa-l implic în treburile casei (sa ma ajute sa băgam hainele in masina de spălat, sa mi le dea sa le întind, sa-mi dea detergentul lichid pt ca masina trebuie sa pape, ii dau cate o cârpă sa steargă praful, sa strângem impreuna jucăriile, etc etc, le face toate dar se plictiseste dupa 2 min.
    El merge la cresa si mereu le intreb pe educatoare cum e, daca face rele, fiindca acasa numai rele face .. ele spun ca e ok, se joaca singur dar când e si prietenul lui (cel mai rau din clasa) atunci si el copiază si face numai rautati. Nu stiu de unde a invatat sa bată si sa scuipe, i-am explicat de zeci de ori ca nu e voie dar continua.. Noi am incercat sa facem toate cele cu el si sa alegem toate modalitatile de educare, cand a fost exagerat rau am apelat si la bataita la fundic.. problema noastra e ca nu putem merge nicăieri cu el, nu are stare, vrea sa faca doar ce vrea si daca nu se accepta plânge si se tranteste pe jos si scuipă, stiu, veti zice ca acesta e un comportament de copil răsfătat (asa ne zic toate persoanele care-l vad) .. prietenii nostri cred ca noi nu stim sa-l educam, ca trebuie mereu certat si bătut.. Dar sincer, am obosit sa-l cert.. Am apelat la educatia „fină” .. Adică orice rele face sa-i vorbesc calm, sa-i explic, dar nu prea functioneaza. Are o verisoara putin mai mica,se bucura cand o vede, se joaca frumos amândoi, dupa care o ia la bătaie.. mi-e atat de rusine de cei din jur, nu vor sa inteleaga ca am incercat orice fel de educatie cu copilul nostru care nu vrea să priceapa nimic, am fost si buni cu el, l-am recompensat, am fost si rai, l-am certat, l-am criticat, l-am si lăudat, a primit si bataita si mici pedepse, dar cu nimic nu functioneaza.. face doar ce vrea el oriunde si cu oricine.
    Mentionez ca e un copil foarte fericit, zilnic rade si se distrează, e bucuria noastră..
    Are cateva mari frici : de un caine care se apropie (se lipeste de mine si zice Nu Nu Nu), de o motocicleta electrica ce a primit-o, de aparatul de ras (il putem tunde doar cu foarfeca) ..
    Afectiune primeste dar 90% din cazuri nu vrea să accepte sa-l iubim si sa-l pupam..
    Nu stiu daca ati inteles ceva din postarea mea .. va veti întreba oare doamna suspectează copilul de adhd sau autism, v-as ruga sa ma ajutati, la cine sa apelez fiindcă m-am saturat de criticile persoanelor din jur…

    • Buna ziua!
      Va rog sa imi spuneti daca este la cresa de stat sau privata si de asemenea sa imi dati mai multe detalii despre cum se comporta in anumite situatii de ex. când nu v-a vazut cateva ore, daca are gesturi afectuoase pornind de la el, daca va imbratiseaza. Cum se comporta când aude muzica? ii place sa asculte cantece pentru copii si sa danseze?
      Mananca singur? ce anume? Face la olita?
      Ma pun pe gânduri accesele de agresivitate. Oricum, cred ca ar fi bine sa il vada si un psiholog.
      Cu bine!

      • Buna din nou. Multumesc de raspuns. Am sa va raspund la fiecare intrebare.
        In primul rand, n-am precizat că locuim in Belgia.
        De cand v-am scris si pana acum copilul a luat alta întorsătura, e mai cuminte si parca da semne ca intelege si e mai ascultător (speram sa si tina) .
        Il ducem la cresa de stat. Dimineata cand ajunge la cresa uneori se bucura, alteori nu prea, uneori abia asteapta sa-l dezbracam sa fuga la copii alteori plange rau cand plecam eu sau tati lui.
        Cand mergem sa-l luam (eu sau sotul) zice mamaaa sau tataaa si fuge pana la noi si se cere in brate si incepe sa vorbeasca chineza lui zâmbind. Are si momente afectuoase, cand ii e putin somnic zice mamaa si cere suzeta si pune capul pe mine si uneori ma mângâie si ma pupă, dar sa nu cer in plus ca nu obtin 🙂
        E fericit cand aude muzica, ii place si chiar fredonează cateva cântecele (fara cuvinte gen : i a i a oo 🙂 e cel mai dansator de la cresa ni s-a spus.
        Da mananca singurel insa atat timp cat doreste, daca nu ma uit la el incepe sa se joace cu mâncarea. Cand se uita la desene mai reusesc sa-i bag si eu in gurita. Ii plac ff mult desenele mai ales cele cu „nino”.. adica desenele cu masini si daca aude sirenele de politie, salvare sau pompieri cu atat mai bine, e cel mai fericit.. nu stiu cu ce-l încântă sunetele alea care noua ne dau dureri de cap.
        Nu face la olita, nu vrea, se pune pe ea sau pe wc (ca am cumparat capacel special de copii) si sta si se joaca cu ce gaseste. Stie sa zică „caca” dar doar dupa ce face. Asteptam concediul fiindcă directoarea gradinitei (unde va merge din septembrie) ne-a sfătuit sa-l lasam 15 zile fara pampers ziua si se va obisnui singur sa ceara la olita.
        Sa stiti ca am citit ca alimentele bogate in omega 3 si omega 6 sunt foarte benefice pt sistemul nervos. O sa incerc sa-i bag in papica. E pretentios, nu prea vrea orice.
        Agresiv devine doar cand ii ia cineva jucăriile care si le doreste . Inainte era si cu mine, ma palmuia des, dar ma prefac ca plang si ii arat ca sufăr si atunci intelege ca nu e bine.
        Pentru mine e un copil absolut normal doar ca putin cam prea energic.
        De dormit doarme bine, doar ca mi se scoala o data pe noapte pt laptic. Sau doarme toata noaptea daca se culca mai tarziu.
        Ii place sa ascundă suzeta si sa întrebe : unde-i ? Apoi mi-o arata si zice : uiteee 🙂 .Scuzati ca am scris toate ca o harababură dar am scris cum mi-am amintit.

        • Buna!
          Haideti sa o luam in ordine.
          Este posibil sa fi trecut printr-o perioada atipica si sa se manifestat mai agresiv, de obicei astfel de stari mai apar la copii când intervine o schimbare majora, mama incepe serviciul, incepe cresa sau gradinita, se schimba ceva legat de spatiu locativ, o mutare, schimbarea locuintei etc. sau apar persoane noi in viata lor, bona, bunica etc. Ramane sa imi spuneti dvs. daca este vorba de ceva de genul acesta.
          Faptul ca are manifestari de afectivitate este linistitor, asta inseamna ca nu ascunde alte probleme.
          In ce prveste alimentatia, personal consider ca la 2 ani, un copil poate manca asemenator cu un adult, ca si compozitie. Este parerea mea. Cred ca este important modul cum se face alimentatia, cum se face prezentarea. Chiar daca e copil e bine sa i se prezinte alimentele intr-un mod cat mai atractiv, aranjate frumos, colorate, pe farfurii vesele (stiti si dvs.!), sa fie servit la masa si nu prin casa. E de preferat sa fie alimentat odata cu ceilalti membrii ai familiei si incurajat sa se foloseasca de manutele lui ca sa manance si evident felicitat, aplaudat pentru fiecare mica reusita.
          Sistemul educativ din tara noastra este diferit, la noi accentul cade pe adult si pe capacitatea lui de a orienta copilul, adica COPILUL ESTE PUS PE OLITA, nu se asteapta sa isi doreasca sa faca asta din proprie initiativa. Sa nu uitam ca sistemul psihic al copilului este in formare asa ca el nu are gandire analitica sau cauzala. Cred ca procedura asta, ”te las sa faci pe tine pana vrei la olita” s-ar putea sa nu dea rezultate sau, chiar imi mai mult, imi pare ca o pedeapsa, unde este implicarea parintelui? Din punctul meu de vedere, copilul este pus la olita din momentul in care isi poate tine bine trunchiul si capul, isi poate coordona miscarile, adica de la 6-7 luni. Dar, este parerea mea, sunt adepta educatiei clasice…:-)
          Cu bine!

          • Ok . Multumesc din nou. Sa vedem ..
            La capitolul „schimbare in viata micutului” nu a existat. Nu ne-am mutat, nu a cunoscut persoane noi in ultimele 6 luni, nu l-am lăsat cu străini iar la cresa merge de la 18 luni. Cred ca doar venirea iernii l-a enervat, deoarece am fost mai mult in locuri închise si mai rar fiindca vremea de aici e mai mereu ploioasă.
            Cu mâncarea a inceput sa faca maaari mofturi ! Nu mai vrea sa mănânce mâncare gatita nici cu noi la masa, nici prin casa sau la tv . Mereu manca ce mâncăm si noi, daca pt noi nu am gătit el sigur are un pireuas cu carnita sau altceva, dar acum nu mai vrea. Am intrebat daca la cresa mănâncă bine si ele zic ca da (se vede in pampers ca e adevarat) .
            Am zis ca poate s-a invatat cu mâncarea lor si a noastra nu-i mai place si le-am cerut lor impresii si idei cu ce sa-i gătesc si am facut exact la fel dar el zice NU din start fara sa guste. Nu stiu unde am gresit.
            Oricum la masa cu noi nu sta mai mult de 5 minute. N-are stare . Si daca-l certam, incepe sa sufle nasul nervos si sa tina capul în pamant. Bun, sperăm să fie doar o perioadă ca inainte era mancacios.
            Cat despre olita.. hmm.. vechea poveste..
            Din ceea ce-mi ziceti dvs pot spune ca sunt total ne-de acord cu asta. Adică să pun copilul pe olita la 6-7 luni mi se pare exagerat . Metoda aceasta e pt persoanele care au timp si care n-au bani de pampersi.
            Copilul incepe sa fie pregatit abia dupa 18 luni.
            Si poate ceea ce nu stiti, e ca străinătatea e de 100 ori mai dura ca viata in Romania. Adică bine, bani mai multi, iti permiti masina si altele la care inainte nici nu visai dar timpul nostru liber e ultra pretios aici.
            Concediul de maternitate aici e doar de 4 luni (daca ceri inainte sa nasti se scade din el) . Deci eu am întrerupt munca la aproape 8 luni de sarcina si dupa nastere am mai avut 2 luni jumatate. Mai exista un mic concediu pt cele care alapteaza dar eu n-am avut norocul.
            Singurul meu noroc e ca soacra mea a fost in concediu de boală cam un an de zile si a reusit sa stea cu copilul cat timp munceam noi. Vara venea mama mea deoarece era in vacanta scolară fiind învatatoare.
            In fine.. povestea strainatatii suna in felul urmator : niciodata n-ai timp de tine, nici de copil decat seara si in weekend.. e dur sa vezi cum trece viata asa pe langa tine si sincer nici nu ma mai mir de ce copilul meu e asa cum e. Cand a inceput sa vorbeasca l-am dus intr-un loc străin, adica la cresa, unde doar franceza aude toate ziua, e debusolat total.. zice vreo 3 cuvinte si pe franceza si vreo 10 pe romana.. sper sa mai crească si sa intelegem mai bine viata si noi, si el.

          • Buna seara!
            In primul rând vă mulțumesc pentru sinceritatea cu care mi-ați împărtășit din gândurile și problemele dvs….
            La nivel intuitiv cred ca ați răspuns în cea mai mare parte la întrebările care vă frământă despre copil. Ce să spun? Ca să lămurim poveste cu olița și să nu credeți că este o opțiune legată de bani, v-am dat acel repar legat de vârsta de 7 luni pentru ca atunci se formează/fixează reflexele legate de defecație…este bine și pentru el și pentru părinți să facă la olița de foarte mic. Din punct de vedere psihologic este prima lui realizare, se formează și crește încrederea în sine…dar nu cred că au rost aceste explicații după ce mi-ați spus cum stau lucrurile de fapt.
            Ca să vă spun sincer situația, comportamentul lui este o reflexie a vieții care se desfășoară în jurul lui, cu plusuri și minusuri.
            Copii cer timp, educația cere timp. Nu vreau să vă supăr, sunt convinsă că în condițiile date faceți tot ce vă stă în putință.
            Educația copilului începe din momentul în care s-a născut, o stare materială bună nu înseamnă obligatoriu și o educație bună.
            Încercați în limita timpului disponibil să vă ocupați cât mai mult de copil, citiți despre stadiile de dezvoltare, despre modalități de stimulare intelectuală, despre jocuri, spuneți-i povești, cântați și dansați cu el (o să vă facă bine și dvs. și nu neapărat cântece pt copii ci și ce vă place :))
            Acești ani sunt foarte importanți pentru dezvoltarea lui ulterioară, un start bun înseamnă de multe ori o cursă bună!
            Cu bine!

  36. buna ziua .am si eu o Intrebare , am un baietel de 2 ani si 10 luni si de vrio citeva zile a inceput sa ii tremure ba o minuta ba un piciorus . iar cite o data tremura ca dupa ce face pipi . spunetimi va rag care o fi cauzele . sa va zic ca a devenit cam nervos si agitat in ultimul timp ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s